September 2017
S M T W T F S
« Dec    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Lista de tuburi fluorescente

Nota: Traducerea a fost facuta cu google translate,asa ca nu luati in seama eventualele greseli, datele tehnice se pot intelege clar. (articolul original aici)

Prin striker310 , joi douăzeci-4-2006 (actualizat duminică douăzeci şi patru decembrie 2006 13:39).
Acest articol este o listă a principalelor tuburi folosite pentru a lumina acvariile noastre. Majoritatea datelor sunt date tehnice: putere, luminozitate, temperatura de culoare şi CRI. Spectrul de fiecare tub este, de asemenea dovedit a fi capabile de a compara tuburi împreună. Fiecare spectrului de frecvenţe a fost redimensionată şi tipărite într-un software de editare imagine. A fost nevoie de timp considerabil (dureri de cap si dureri de spate, de asemenea, :-| ) Sper să vă bucuraţi de acest articol.

I. Cum sa alegi tuburi dvs.?

 

1. Lungimi şi competenţele de tub

Există mai multe tipuri de tuburi. Voi prezenta doar T8 (diametru 26mm) şi T5 (diametrul = 16 mm), care sunt cele mai utilizate în acvariu. Pentru T5 HO se disting cu o amprentă mică (energia emisă de un T5 T8 echivalentul a 1,5) şi că ET randament foarte mare (pana la 100lumens / W), dar voluminoase (bulkier că un T8). Acvaristi branduri au ales standard pentru T5 HO.

Lungimea tubului este direct legată de puterea consumată de tubul. Clasa I pe lungime pentru cei care doresc să facă o tavă sau o galerie. Aceasta le va permite să aleagă lungimea tăvii în funcţie de lungimea tubului.

Culorile verde (usor), galben (mediu) şi roşu (dificil) sunt uşurinţa de disponibilitate şi de opţiuni disponibile.

Tip Lungime Consumul de energie Comentarii
T8 30 cm 8 W Practic nu a fost găsit
T8 38 cm 14 W Practic nu a fost găsit
T8 45 cm 15 W Standard acvariu
T5 HE 55 cm 14 W Standard ET
T5 HO 55 cm 24 W Standard HO / acvariu
T8 60 cm 18 W Standard industriale
T8 60 cm 20 W Non-standard (Hagen)
T8 75 cm 25 W Standard acvariu
T5 HE 85 cm 21 W Standard ET
T5 HO 85 cm 39 W Standard HO / acvariu
T8 90 cm 30 W Standard industriale
T8 104 cm 38 W Non-standard (Juwel)
T8 104 cm 40 W Non-standard (Hagen)
T5 HE 115 cm 28 W Standard ET
T5 HO 115 cm 54 W Standard HO / acvariu
T8 120 cm 36 W Standard industriale
T8 120 cm 40 W Non-standard (Hagen)
T5 HE 145 cm 35 W Standard ET
T5 HO 145 cm 49 W Standard HO / acvariu
T5 HO 145 cm 80 W Standard HO / acvariu
T8 150 cm 58 W Standard industriale

2. Datele tehnice

 

 

Cinci valori sau grafice sunt de obicei acordate de producatori: 
- puterea consumată de tubul care corespunde direct la lungimea ei 
- temperatura de culoare în K (Kelvin). 
- indicele de redare a culorilor (CRI). IRC = 100 pentru afişare de excepţie de culoare 
- lumină (aşa cum este percepută de către ochiul uman), în lumeni. 
- spectrului de frecvenţe.

Detalii de temperaturi de culoare:
- Perfect White = 5500K (pentru fizicieni, fotografi şi ochiul nostru, deoarece cantitatea de energie este aceeaşi pentru toate lungimile de unda), 
- lumina soarelui, la prânz = 6000K- 6500K 
- lumina dimineţii şi după-amiază = 5000-5500K 
- lumina de răsărit şi de apus = 2000-3000K 
- lumina si in zilele innorate de până la 10500K

O sursă <5500K va face galben roz sau roşu. O sursă> 5500K va avea un raport până la albastru afine.

După cum puteţi observa mai sus, pentru apa proaspata, aceasta nu ar trebui să depăşească o temperatură de 10000K. Mai mult decât atât, acvariu unic de branduri descurajează utilizarea de tuburi cu o mare parte a prestaţiilor care algele albastre.

Pentru un acvariu marin, utilizarea de tuburi cu o temperatura de culoare mai mare pentru a imita lumina bleuetée de metri pe fundul mării sau mai multe zeci de metri sub suprafata. Alte lungimi de undă corespunzătoare cu celelalte culori, cu o putere de penetrare în apă mult mai puţin importante.

Detalii despre IRC:

IRC = 100 pentru afişare de excepţie a culorilor

Corespondenţa între clase şi valori de IRC:

Clasă IRC (0-100)
1A > = 90
1B De la 80 la 89
2A De la 70 la 79
2B De la 60 la 69
3 De la 40 la 59
4 <40

Detalii despre spectrului de frecvenţe:

Spectrul este un grafic care reprezintă cantitatea de energie emise de tub pentru fiecare lungime de undă a luminii vizibile (400 nm la 800 nm) sau care nu sunt vizibile (<400 nm pentru UV). Producătorii nu dau toate m² Watt /, am luat ca referinţă de 100% energie la vârf este cel mai important. Pentru spectrele putem denatura spectrului de frecvenţe de la va sus şi în jos.

Este important să se cunoască diferenţele dintre curbele de sensibilitate spectrală de alge, plante şi clorofila: 
- Alge albastre Apreciem în mod deosebit. 
- Plante place mai mult roşu decât albastru. 
- Clorofila rezumă atât albastru şi roşu

Spectrul de frecvenţe de alge: Mici puncte 
spectrului de frecvenţe de plante: linii                                        Spectrul de frecvenţe de clorofilă:

      

Spectrul de lumina soarelui este, după cum urmează.

 

Solar spectrului de frecvenţe:                                                Spectrul solar la 10 m adancime (în apă proaspătă şi sare):

    

 

 

Este de înţeles că producătorii se vor s’éforcer de a reproduce spectrele sus.

Al II-lea. Lista caracteristicilor de tuburi

1. T8 tuburi (pentru temperatura de culoare)

*** Tuburi de 2700K de înaltă eficienţă

Philips spectrului de frecvenţe:

Spectrele de tuburi Philips, Osram Sylvania şi sunt identice în esenţă.

Toţi producătorii au un model de acest gen. Acesta este tubul de bază pentru iluminat casele noastre, deoarece luminozitatea este foarte important. El a făcut un galben.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram LUMILUX-827 85 650 lumeni 10 W (47cm)
Osram LUMILUX-827 85 950 lumeni 15 W
Osram LUMILUX-827 85 1250 lumeni 16 W
Osram LUMILUX-827 85 1350 lumeni 18 W
Osram LUMILUX-827 85 2350 lumeni 30 W
Osram LUMILUX-827 85 3350 lumeni 36 W
Osram LUMILUX-827 85 5200 lumeni 58 W
Philips TL-827 D super80 85 1000 lumeni 15 W
Philips TL-827 D super80 85 1350 lumeni 18 W
Philips TL-827 D super80 85 2400 lumeni 30 W
Philips TL-827 D super80 85 3350 lumeni 36 W
Philips TL-827 D super80 85 5200 lumeni 58 W
Sylvania Ind. Mai mult de 827 Luxline 85 950 lumeni 15 W
Sylvania Ind. Mai mult de 827 Luxline 85 1350 lumeni 18 W
Sylvania Ind. Mai mult de 827 Luxline 85 2400 lumeni 30 W
Sylvania Ind. Mai mult de 827 Luxline 85 3350 lumeni 36 W
Sylvania Ind. Mai mult de 827 Luxline 85 5200 lumeni 58 W

*** Tuburi de 2800K

 

Privind la frecvenţe radio din acest tub, ne dăm seama că Hagen a vrut să reproducă spectrului de frecvenţe sintetizate de plantele acvatice. O mulţime de roşu şi unele albastru.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Hagen Flora-Glo 85 * 480 lumeni 15 W
Hagen Flora-Glo 85 * 670 lumeni 20 W
Hagen Flora-Glo 85 * 1090 lumeni 30 W
Hagen Flora-Glo 85 * 1610 lumeni 40 W (104cm)
Hagen Flora-Glo 85 * 1610 lumeni 40 W (120cm)

* Datele neauditate de la producător

*** 3000K tuburi (alb cald) de înaltă eficienţă

Privind la spectrul de aceste tuburi, ne dăm seama că ei urmează spectrului de frecvenţe sintetizate de plantele acvatice. Ei au un avantaj asupra Flora-Glo (2800K) pentru a produce lumina de două ori mai multe, dar calitatea este mai mică.

Spectrului de frecvenţe de mai jos este a Plantelor Dennerle speciale, ci pe cele ale altor producători sunt aproape identice.

 

Sylvania recomandă schimbarea tuburilor de Standard/129 Luxline Plus 830. IRC şi debit sunt mai importante.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram LUMILUX-830 85 950 lumeni 15 W
Osram LUMILUX-830 85 1350 lumeni 18 W
Osram LUMILUX-830 85 2350 lumeni 30 W
Osram LUMILUX-830 85 3350 lumeni 36 W
Osram LUMILUX-830 85 3300 lumeni 38 W
Osram LUMILUX-830 85 5200 lumeni 58 W
Philips TL-830 D super80 85 1350 lumeni 18 W
Philips TL-830 D super80 85 2400 lumeni 30 W
Philips TL-830 D super80 85 3350 lumeni 36 W
Philips TL-830 D super80 85 3350 lumeni 38 W
Philips TL-830 D super80 85 5200 lumeni 58 W
Dennerle Specială de plante 85 950 lumeni 15 W
Dennerle Specială de plante 85 1350 lumeni 18 W
Dennerle Specială de plante 85 2200 lumeni 25 W
Dennerle Specială de plante 85 2400 lumeni 30 W
Dennerle Specială de plante 85 3350 lumeni 36 W
Dennerle Specială de plante 85 3200 lumeni 38 W
Sylvania Ind. Mai mult de 830 Luxline 85 950 lumeni 15 W
Sylvania Ind. Mai mult de 830 Luxline 85 1350 lumeni 18 W
Sylvania Ind. Mai mult de 830 Luxline 85 2400 lumeni 30 W
Sylvania Ind. Mai mult de 830 Luxline 85 3350 lumeni 36 W
Sylvania Ind. Mai mult de 830 Luxline 85 3200 lumeni 38 W
Sylvania Ind. Mai mult de 830 Luxline 85 5200 lumeni 58 W
Sylvania Ind. Mai mult de 830 Luxline 85 6000 lumeni 70 W
Sylvania Ind. Standard 3000K/129 53 700 lumeni 14 W
Sylvania Ind. Standard 3000K/129 53 900 lumeni 15 W
Sylvania Ind. Standard 3000K/129 53 1100 lumeni 16 W
Sylvania Ind. Standard 3000K/129 53 1150 lumeni 18 W
Sylvania Ind. Standard 3000K/129 53 1800 lumeni 25 W
Sylvania Ind. Standard 3000K/129 53 2200 lumeni 30 W
Sylvania Ind. Standard 3000K/129 53 2850 lumeni 36 W
Sylvania Ind. Standard 3000K/129 53 4600 lumeni 58 W
Sylvania Ind. Standard 3000K/129 53 5800 lumeni 70 W (176cm)

*** 3000K tuburi (alb cald) de înaltă definiţie

Philips spectrului de frecvenţe                                        Osram spectrului de frecvenţe:

     

Putem vedea că Philips a concentrat pe luminozitate şi Osram de calitate

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram LUMILUX Deluxe-930 94 650 lumeni 15 W
Osram LUMILUX Deluxe-930 94 850 lumeni 16 W
Osram LUMILUX Deluxe-930 94 900 lumeni 18 W
Osram LUMILUX Deluxe-930 94 1600 lumeni 30 W
Osram LUMILUX Deluxe-930 94 2200 lumeni 36 W
Osram LUMILUX Deluxe-930 94 3500 de lumeni 58 W
Philips TL-D Deluxe Pro 90 92 1100 lumeni 18 W
Philips TL-D Deluxe Pro 90 92 1950 lumeni 30 W
Philips TL-D Deluxe Pro 90 92 2700 lumeni 36 W
Philips TL-D Deluxe Pro 90 92 4350 lumeni 58 W

*** Tuburile 3500-3800K pentru a ilumina fructe şi legume (o mulţime de roşu)

Philips spectrului de frecvenţe:                             Osram spectrului de frecvenţe:

     

Natura Osram are o temperatură de culoare de 3500K. Philips are o temperatura de 3800K.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram Natura De la 70 la 79 500 lumeni 15 W
Osram Natura De la 70 la 79 750 lumeni 18 W
Osram Natura De la 70 la 79 1300 lumeni 30 W
Osram Natura De la 70 la 79 1800 lumeni 36 W
Osram Natura De la 70 la 79 1600 lumeni 36 W (97cm)
Osram Natura De la 70 la 79 2850 lumeni 58 W
Philips TL-D Food Pro 74 740 lumeni 18 W
Philips TL-D Food Pro 74 1300 lumeni 30 W
Philips TL-D Food Pro 74 1750 lumeni 36 W
Philips TL-D Food Pro 74 2800 lumeni 58 W

*** Tuburi de 3500K de înaltă eficienţă (White Deluxe)

Spectrul de frecvenţe Sylvania 835:

 

Sylvania recomandă schimbarea tuburilor Standard/135 de 835. IRC şi debit sunt mai importante.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Sylvania Ind. Mai mult de 835 Luxline 85 1350 lumeni 18 W
Sylvania Ind. Mai mult de 835 Luxline 85 3350 lumeni 36 W
Sylvania Ind. Mai mult de 835 Luxline 85 5200 lumeni 58 W
Sylvania Ind. Mai mult de 835 Luxline 85 6000 lumeni 70 W (176cm)
Sylvania Ind. Standard 3500K/135 53 900 lumeni 15 W
Sylvania Ind. Standard 3500K/135 53 1100 lumeni 16 W
Sylvania Ind. Standard 3500K/135 53 1150 lumeni 18 W
Sylvania Ind. Standard 3500K/135 53 2200 lumeni 30 W
Sylvania Ind. Standard 3500K/135 53 2850 lumeni 36 W
Sylvania Ind. Standard 3500K/135 53 4600 lumeni 58 W
Sylvania Ind. Standard 3500K/135 53 5800 lumeni 70 W (176cm)

*** Tuburi de 4000K de înaltă eficienţă (White Deluxe)

Philips spectrului de frecvenţe:                                        Dennerle spectrului de frecvenţe:

    

Spectrele de tuburi Philips, Osram Sylvania şi sunt identice în esenţă. Spectrul de Dennerle tubului este diferit, deoarece are un filtru UV

Sylvania recomandă schimbarea Standard/125 de 840. IRC şi debit sunt mai importante.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram LUMILUX-840 85 950 lumeni 15 W
Osram LUMILUX-840 85 1250 lumeni 16 W
Osram LUMILUX-840 85 1350 lumeni 18 W
Osram LUMILUX-840 85 2350 lumeni 30 W
Osram LUMILUX-840 85 3350 lumeni 36 W
Osram LUMILUX-840 85 3300 lumeni 38 W
Osram LUMILUX-840 85 5200 lumeni 58 W
Philips TL-840 D super80 85 1000 lumeni 15 W
Philips TL-840 D super80 85 1350 lumeni 18 W
Philips TL-840 D super80 85 2050 lumeni 23 W (97cm)
Philips TL-840 D super80 85 2400 lumeni 30 W
Philips TL-840 D super80 85 3100 lumeni 36 W
Philips TL-840 D super80 85 3350 lumeni 38 W
Philips TL-840 D super80 85 5200 lumeni 58 W
Dennerle Kongo albă 85 950 lumeni 15 W
Dennerle Kongo albă 85 1350 lumeni 18 W
Dennerle Kongo albă 85 2200 lumeni 25 W
Dennerle Kongo albă 85 2400 lumeni 30 W
Dennerle Kongo albă 85 3350 lumeni 36 W
Dennerle Kongo albă 85 3200 lumeni 38 W
Sylvania Ind. Mai mult de 840 de Luxline 85 950 lumeni 15 W
Sylvania Ind. Mai mult de 840 de Luxline 85 1350 lumeni 18 W
Sylvania Ind. Mai mult de 840 de Luxline 85 2400 lumeni 30 W
Sylvania Ind. Mai mult de 840 de Luxline 85 3350 lumeni 36 W
Sylvania Ind. Mai mult de 840 de Luxline 85 3200 lumeni 38 W
Sylvania Ind. Mai mult de 840 de Luxline 85 5200 lumeni 58 W
Sylvania Ind. Mai mult de 840 de Luxline 85 6000 lumeni 70 W (176cm)
Sylvania Ind. Standard 4000K/125 76 1100 lumeni 18 W
Sylvania Ind. Standard 4000K/125 76 2600 lumeni 36 W
Sylvania Ind. Standard 4000K/125 76 2500 lumeni 36 W (97cm)
Sylvania Ind. Standard 4000K/125 76 2600 lumeni 38 W
Sylvania Ind. Standard 4000K/125 76 4100 lumeni 58 W

*** Tuburi Definiţie 3800-4000K de mare (White Deluxe)

Philips spectrului de frecvenţe:                                          Osram spectrului de frecvenţe:

     

JBL spectrului de frecvenţe:

Tub Philips este mai aproape de un tub-eficiente.

Tuburi Osram 3800K sunt (mai mult roşu), JBL şi Philips 4000K

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram LUMILUX Deluxe-940 96 950 lumeni 18 W
Osram LUMILUX Deluxe-940 96 2250 lumeni 36 W
Osram LUMILUX Deluxe-940 96 3600 lumeni 58 W
Philips TL-D 90 940 91 1200 lumeni 18 W
Philips TL-D 90 940 91 2800 lumeni 36 W
Philips TL-D 90 940 91 4600 lumeni 58 W
JBL Solar Tropic 98 750 lumeni 15 W
JBL Solar Tropic 98 1000 lumeni 18 W
JBL Solar Tropic 98 1450 lumeni 25 W
JBL Solar Tropic 98 1650 lumeni 30 W
JBL Solar Tropic 98 2350 lumeni 36 W
JBL Solar Tropic 98 2300 lumeni 38 W
JBL Solar Tropic 98 3750 lumeni 58 W

*** Ţevi de 4100-4300K, cu un CRI foarte scăzut şi un randament ridicat

Spectrului de frecvenţe Hagen Sun-Glo:

 

Spectrele de tuburi Hagen, Philips, Osram Sylvania şi sunt identice în esenţă.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram Basic-640 66 1200 lumeni 18 W
Osram Basic-640 66 2100 lumeni 30 W
Osram Basic-640 66 2850 lumeni 36 W
Osram Basic-640 66 4600 lumeni 58 W
Philips TL-D 33-640 63 730 lumeni 14 W
Philips TL-D 33-640 63 1200 lumeni 18 W
Philips TL-D 33-640 63 2100 lumeni 30 W
Philips TL-D 33-640 63 2850 lumeni 36 W
Philips TL-D 33-640 63 4600 lumeni 58 W
Sylvania Ind. Standard 4300K/133 64 700 lumeni 14 W
Sylvania Ind. Standard 4300K/133 64 900 lumeni 15 W
Sylvania Ind. Standard 4300K/133 64 1100 lumeni 16 W
Sylvania Ind. Standard 4300K/133 64 1150 lumeni 18 W
Sylvania Ind. Standard 4300K/133 64 1700 lumeni 25 W (69cm!)
Sylvania Ind. Standard 4300K/133 64 1800 lumeni 25 W (75cm)
Sylvania Ind. Standard 4300K/133 64 1150 lumeni 25 W (82cm!)
Sylvania Ind. Standard 4300K/133 64 2200 lumeni 30 W
Sylvania Ind. Standard 4300K/133 64 2850 lumeni 36 W
Sylvania Ind. Standard 4300K/133 64 4600 lumeni 58 W
Sylvania Ind. Standard 4300K/133 64 5700 lumeni 70 W (176cm)
Hagen Sun-Glo 65 * 400 lumeni 8 W
Hagen Sun-Glo 65 * 800 lumeni 14 W
Hagen Sun-Glo 65 * 860 lumeni 15 W
Hagen Sun-Glo 65 * 1230 lumeni 20 W
Hagen Sun-Glo 65 * 1620 lumeni 25 W
Hagen Sun-Glo 65 * 2100 lumeni 30 W *
Hagen Sun-Glo 65 * 3100 lumeni 40 W (104cm)
Hagen Sun-Glo 65 * 3100 lumeni 40 W (120cm)

* Datele neauditate de la producător

*** Ţevi de 4100-4500K, horticole (o mulţime de albastru şi roşu)

 

Tubul urmeaza curba de sensibilitate spectrală de clorofilă. Arcadia indică o temperatură de culoare variază în funcţie de puterea tubului.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Arcadia Original Tropicală ? lumeni 8 W
Arcadia Original Tropicală ? lumeni 14 W
Arcadia Tropicală original (4300K) ? 300 lumeni 15 W
Arcadia Tropicală original (4300K) ? 450 lumeni 18 W
Arcadia Tropicală original (4500K) ? 700 lumeni 25 W
Arcadia Tropicală original (4500K) ? 850 lumeni 30 W
Arcadia Tropicală original (4100K) ? 1100 lumeni 36 W
Arcadia Tropicală original (4100K) ? 1100 lumeni 38 W
Arcadia Original Tropicală ? lumeni 58 W

*** Tuburi de 4700K de înaltă definiţie

 

Calitatea tub nu este suficient cunoscut.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
BE Tropic Sun Royal 1A 650 lumeni 15 W
BE Tropic Sun Royal 1A 1000 lumeni 18 W
BE Tropic Sun Royal 1A 1500 lumeni 25 W
BE Tropic Sun Royal 1A 1600 lumeni 30 W
BE Tropic Sun Royal 1A 2300 lumeni 36 W
BE Tropic Sun Royal 1A 2050 lumeni 38 W

*** Tuburi 4900K, horticole (o mulţime de albastru şi roşu)

Sera Plant Color spectrului de frecvenţe:                           JBL Solar Color spectrului de frecvenţe:

       

Aceste tuburi urmeze curba de sensibilitate spectrală de clorofilă.

JBL nu comunică informaţii cu privire la caracteristicile de culoarea tubului solar. Am clasat pe locul aici în funcţie de evaluarea mea a spectrului de frecvenţe.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
BE Plant Color ? 400 lumeni 15 W
BE Plant Color ? 550 lumeni 18 W
BE Plant Color ? 920 lumeni 25 W
BE Plant Color ? 1000 lumeni 30 W
BE Plant Color ? 1400 lumeni 36 W
BE Plant Color ? 1250 lumeni 38 W
JBL Solar Color ? lumeni 15 W
JBL Solar Color ? lumeni 18 W
JBL Solar Color ? lumeni 25 W
JBL Solar Color ? lumeni 30 W
JBL Solar Color ? 1800 lumeni 36 W
JBL Solar Color ? lumeni 38 W
JBL Solar Color ? lumeni 58 W

*** Tuburi de 5000K de înaltă eficienţă

Spectrul de frecvenţe Dennerle africane Lake                 Sylvania DaylightStar spectrului de frecvenţe:

  

Spectrul de Sylvania Luxline Plus este practic identică cu cea din Africa Dennerle Lake

Iluminat artificial alb foarte puternic. Privind la spectrul de frecvenţe, se poate numi o lumină “RGB” (Red Green Blue), deoarece din cele trei vârfuri într-o poziţie bună şi aceeaşi intensitate.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Sylvania Daylightstar 85 900 lumeni 15 W
Sylvania Daylightstar 85 1300 lumeni 18 W
Sylvania Daylightstar 85 2300 lumeni 30 W
Sylvania Daylightstar 85 3250 lumeni 36 W
Sylvania Ind. Mai mult de 850 Luxline 85 1300 lumeni 18 W
Sylvania Ind. Mai mult de 850 Luxline 85 3250 lumeni 36 W
Sylvania Ind. Mai mult de 850 Luxline 85 5000 lumeni 58 W
Dennerle Lacul african 85 900 lumeni 15 W
Dennerle Lacul african 85 1300 lumeni 18 W
Dennerle Lacul african 85 2100 lumeni 25 W
Dennerle Lacul african 85 2300 lumeni 30 W
Dennerle Lacul african 85 3250 lumeni 36 W
Dennerle Lacul african 85 3000 de lumeni 38 W
Dennerle Lacul african 85 5000 lumeni 58 W

*** Ţevi de 5300-5400K High Definition

Osram 950 spectrului de frecvenţe:                      Philips 950 spectrului de frecvenţe:

  

Spectrul de frecvenţe 950 Philips Graphica:

Graphica Philips si Osram sunt (aproape) la fel. Acestea sunt tuburi de reproducere foarte mare color de calitate. 950 Philips nu are nimic de-a face cu primele două, este un compromis între calitatea şi intensitatea.

Temperatura de 5300K şi 5400K pentru Philips pentru Osram

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram LUMILUX Deluxe-950 98 Se pare că înlocuieşte sau 954 redenumite
Osram LUMILUX Deluxe-954 > 90 680 lumeni 15 W
Osram LUMILUX Deluxe-954 > 90 1000 lumeni 18 W
Osram LUMILUX Deluxe-954 > 90 2300 lumeni 36 W
Osram LUMILUX Deluxe-954 > 90 2100 lumeni 36 W (97cm)
Osram LUMILUX Deluxe-954 > 90 3700 lumeni 58 W
Philips TL-D 90-950 93 1150 lumeni 18 W
Philips TL-D 90-950 93 2800 lumeni 36 W
Philips TL-D 90-950 93 4550 lumeni 58 W
Philips Graphica Pro TL-D-950 98 960 lumeni 18 W
Philips Graphica Pro TL-D-950 98 2300 lumeni 36 W
Philips Graphica Pro TL-D-950 98 3650 lumeni 58 W

*** Tuburi de 6000K de înaltă eficienţă

Sylvania 860 Luxline spectrului de frecvenţe:

 

Spectrul acestor tuburi sunt practic identice, cu excepţia pentru Dennerle pentru care de vârf la 400 nm a fost eliminată de către un filtru UV

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram LUMILUX-860 85 Se pare că înlocuieşte de LUMILUX-865
Sylvania Ind. Mai mult de 860 Luxline 85 900 lumeni 15 W
Sylvania Ind. Mai mult de 860 Luxline 85 1300 lumeni 18 W
Sylvania Ind. Mai mult de 860 Luxline 85 2300 lumeni 30 W
Sylvania Ind. Mai mult de 860 Luxline 85 3250 lumeni 36 W
Sylvania Ind. Mai mult de 860 Luxline 85 5000 lumeni 58 W
Sylvania Ind. Mai mult de 860 Luxline 85 5700 lumeni 70 W (176cm)
Dennerle Amazon Day 85 * 900 lumeni 15 W
Dennerle Amazon Day 85 * 1300 lumeni 18 W
Dennerle Amazon Day 85 * 2100 lumeni 25 W
Dennerle Amazon Day 85 * 2300 lumeni 30 W
Dennerle Amazon Day 85 * 3250 lumeni 36 W
Dennerle Amazon Day 85 * 3000 de lumeni 38 W
BE Brilliant Daylight 85 * 920 lumeni 15 W
BE Brilliant Daylight 85 * 1300 lumeni 18 W
BE Brilliant Daylight 85 * 2150 lumeni 25 W
BE Brilliant Daylight 85 * 2250 lumeni 30 W
BE Brilliant Daylight * 85 3250 lumeni 36 W
BE Brilliant Daylight 85 * 2900 lumeni 38 W

*** Tuburi 6200K-6500K, cu un CRI şi un flux luminos mai mic (vechi)

Aceste tuburi sunt depăşite. Acestea vor fi avantajos înlocuieşte cu 6000-6500K de ieşire de mare, cu un debit mai mare şi mai mare IRC.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram Basic-765 (6500K) 77 1050 lumeni 18 W
Osram Basic-765 (6500K) 77 1800 lumeni 30 W
Osram Basic-765 (6500K) 77 2500 lumeni 36 W
Osram Basic-765 (6500K) 77 4000 de lumeni 58 W
Philips TL-D 54-765 (6200K) 72 830 lumeni 15 W
Philips TL-D 54-765 (6200K) 72 1050 lumeni 18 W
Philips TL-D 54-765 (6200K) 72 1825 lumeni 30 W
Philips TL-D 54-765 (6200K) 72 2500 lumeni 36 W
Philips TL-D 54-765 (6200K) 72 4000 de lumeni 58 W
Sylvania Ind. Standard 6500K/154 75 650 lumeni 14 W
Sylvania Ind. Standard 6500K/154 75 750 lumeni 15 W
Sylvania Ind. Standard 6500K/154 75 1050 lumeni 18 W
Sylvania Ind. Standard 6500K/154 75 1500 lumeni 25 W (69cm!)
Sylvania Ind. Standard 6500K/154 75 1700 lumeni 25 W (82cm)
Sylvania Ind. Standard 6500K/154 75 1900 lumeni 30 W
Sylvania Ind. Standard 6500K/154 75 2500 lumeni 36 W
Sylvania Ind. Standard 6500K/154 75 4000 de lumeni 58 W

*** Tuburi 6500K (Daylight) de înaltă eficienţă

Philips TL-D spectrului de frecvenţe 865 Super80:

Spectrul de Osram este aproape la fel

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram LUMILUX-865 85 900 lumeni 15 W
Osram LUMILUX-865 85 1300 lumeni 18 W
Osram LUMILUX-865 85 2350 lumeni 30 W
Osram LUMILUX-865 85 3250 lumeni 36 W
Osram LUMILUX-865 85 5000 lumeni 58 W
Philips MASTER TL-D Super80 85 1300 lumeni 18 W
Philips MASTER TL-D Super80 85 2300 lumeni 30 W
Philips MASTER TL-D Super80 85 3250 lumeni 36 W
Philips MASTER TL-D Super80 85 5000 lumeni 58 W

*** Tuburi 6500K (Daylight) High Definition

Spectrul de frecvenţe Osram Biolux 965               Philips 965 spectrului de frecvenţe:

  

Spectrul de frecvenţe 965 Philips Graphica:                     Spectrul de frecvenţe Sylvania Activa:

  

Philips si Osram Biolux Graphica sunt (aproape) la fel. Acestea sunt tuburi de foarte buna calitate pentru a reproduce lumina zilei. Activarea nu este rău, de asemenea,

Philips TL-D Deluxe 90-965 nu are nimic de-a face cu fostul, a făcut un compromis între calitatea şi intensitatea.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram Biolux-965 97 1000 lumeni 18 W
Osram Biolux-965 97 1600 lumeni 30 W
Osram Biolux-965 97 2300 lumeni 36 W
Osram Biolux-965 97 3700 lumeni 58 W
Philips TL-90 Deluxe D-965 93 1150 lumeni 18 W
Philips TL-90 Deluxe D-965 93 2800 lumeni 36 W
Philips TL-90 Deluxe D-965 93 4550 lumeni 58 W
Philips Graphica Pro TL-D-965 98 870 lumeni 18 W
Philips Graphica Pro TL-D-965 98 2100 lumeni 36 W
Philips Graphica Pro TL-D-965 98 3350 lumeni 58 W
Sylvania Activa 98 1100 lumeni 18 W
Sylvania Activa 98 2300 lumeni 36 W
Sylvania Activa 98 3700 lumeni 58 W

*** Tuburi de 6700K

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Hagen Life-Glo 85 * 15 W
Hagen Life-Glo 85 * 20 W
Hagen Life-Glo 85 * 25 W
Hagen Life-Glo 85 * 30 W
Hagen Life-Glo 85 * 40 W (105cm)
Hagen Life-Glo 85 * 40 W (120cm)

*** Tuburi de 6950K

 

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Arcadia De apă dulce 88 ? 8 W
Arcadia De apă dulce 88 550 lumeni 14 W
Arcadia De apă dulce 88 700 lumeni 15 W
Arcadia De apă dulce 88 1000 lumeni 18 W
Arcadia De apă dulce 88 1800 lumeni 25 W
Arcadia De apă dulce 88 2000 lumeni 30 W
Arcadia De apă dulce 88 2900 lumeni 36 W
Arcadia De apă dulce 88 2700 lumeni 38 W
Arcadia De apă dulce 88 3700 lumeni 58 W

*** Tuburi de 8000K de înaltă eficienţă


Nou şi foarte interesant pentru flux ridicat

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram Skywhite 880 1B 1200 lumeni 18 W
Osram Skywhite 880 1B 2150 lumeni 30 W
Osram Skywhite 880 1B 3000 de lumeni 36 W
Osram Skywhite 880 1B 4900 lumeni 58 W

*** Tubul 8500K Sylvania Grolux, gemenii ei şi verişoarele ei, horticole (o mulţime de albastru şi roşu)

Sylvania Grolux spectrului de frecvenţe:                Spectrului de frecvenţe Hagen Aqua-Glo:

    

Spectrului de frecvenţe Color Plus-Kombi Dennerle:           Osram Fluora spectrului de frecvenţe:

           

Aceste tuburi urmeze curba de sensibilitate spectrală de clorofilă. Principalul lor dezavantaj este un spectacol deplorabil. Producatori de consultanţă împotriva utilizării acestora în monoterapie.

Tubul Aqua-Glo este dat de Hagen ca 18000K. În bazându-se pe spectrului de frecvenţe, ne dăm seama că există o eroare în temperatura de culoare. Am enumerat aici, pentru că seamănă cu Grolux, dar cu o pondere de puţin mai mult albastru.

Tubul Kombi Color-Plus are acelaşi spectru ca Grolux cu excepţia faptului că de vârf de 400 nm a fost eliminat cu ajutorul unui filtru UV

Tubul Osram Fluora are un spectru similar cu cel de Grolux, dar cu o pondere de puţin mai mult albastru. Acesta este diferit de anterioare din cauza scăzut de la 520 nm (580 nm pentru ceilalţi).

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Hagen Aqua-Glo 70 * 160 lumeni 8 W
Hagen Aqua-Glo 70 * 270 lumeni 14 W
Hagen Aqua-Glo 70 * 290 lumeni 15 W
Hagen Aqua-Glo 70 * 400 lumeni 20 W
Hagen Aqua-Glo 70 * 500 lumeni 25 W
Hagen Aqua-Glo 70 * 650 lumeni 30 W
Hagen Aqua-Glo 70 * 960 lumeni 40 W (105cm)
Hagen Aqua-Glo 70 * 960 lumeni 40 W (120cm)
Dennerle Color-Plus Kombi 2 * 280 lumeni * 15 W
Dennerle Color-Plus Kombi 2 * 370 lumeni * 18 W
Dennerle Color-Plus Kombi 2 * 580 lumeni * 25 W
Dennerle Color-Plus Kombi 2 * 700 lumeni 30 W
Dennerle Color-Plus Kombi 2 * 930 lumeni * 36 W
Dennerle Color-Plus Kombi 2 * 1000 lumeni * 38 W
Dennerle Color-Plus Kombi 2 * 1400 lumeni * 58 W
Osram Fluora > 90 400 lumeni 15 W
Osram Fluora > 90 550 lumeni 18 W
Osram Fluora > 90 1000 lumeni 30 W
Osram Fluora > 90 1400 lumeni 36 W
Osram Fluora > 90 2250 lumeni 58 W
Sylvania Grolux 6 lumeni 14 W
Sylvania Grolux 6 400 lumeni * 15 W
Sylvania Grolux 6 550 lumeni * 18 W
Sylvania Grolux 6 750 lumeni * 25 W
Sylvania Grolux 6 1000 lumeni * 30 W
Sylvania Grolux 6 1400 lumeni * 36 W
Sylvania Grolux Brite 6 1800 lumeni * 36 W
Sylvania Grolux 6 1400 lumeni * 38 W
Sylvania Grolux 6 1500 lumeni * 58 W
Sylvania Grolux Brite 6 2900 lumeni * 58 W

*** Tuburi de 9000K de înaltă definiţie

 

Marca Model IRC Luminos flux Putere
JBL Solar Natur 98 600 lumeni 15 W
JBL Solar Natur 98 850 lumeni 18 W
JBL Solar Natur 98 1300 lumeni 25 W
JBL Solar Natur 98 1450 lumeni 30 W
JBL Solar Natur 98 2000 lumeni 36 W
JBL Solar Natur 98 2000 lumeni 38 W
JBL Solar Natur 98 3150 lumeni 58 W

*** Tuburi de 9300K

 

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Arcadia Navy albă ? 600 lumeni 15 W
Arcadia Navy albă ? 900 lumeni 18 W
Arcadia Navy albă ? 1600 lumeni 25 W
Arcadia Navy albă ? 1600 lumeni 30 W
Arcadia Navy albă ? 2100 lumeni 36 W
Arcadia Navy albă ? 3500 (!) Lumeni 38 W
Arcadia Navy albă ? 3500 de lumeni 58 W

*** Tuburi 10000K

Spectrul de frecvenţe Sylvania Aquastar:

Toate tuburile sunt 10000K sau mai puţin acelaşi lucru. Ei au făcut un usor albastrui.Pentru apă dulce, este recomandat să folosiţi tubul doar la riscul de proliferare a algelor.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Philips TL-89-D acuarelă 70 750 lumeni 15 W
Philips TL-89-D acuarelă 70 1020 lumeni 18 W
Philips TL-89-D acuarelă 70 1440 lumeni 25 W
Philips TL-89-D acuarelă 70 1820 lumeni 30 W
Philips TL-89-D acuarelă 70 2450 lumeni 36 W
Philips TL-89-D acuarelă 70 2380 lumeni 38 W
Philips TL-89-D acuarelă 70 3800 lumeni 58 W
Sylvania Aquastar 48 525 lumeni 14 W
Sylvania Aquastar 48 650 lumeni 15 W
Sylvania Aquastar 48 900 lumeni 18 W
Sylvania Aquastar 48 1500 lumeni 25 W
Sylvania Aquastar 48 1700 lumeni 30 W
Sylvania Aquastar 48 2200 lumeni 36 W
Sylvania Aquastar 48 2100 lumeni 38 W
Sylvania Aquastar 48 3550 lumeni 58 W
Actizoo Nominală TX 70 (70Lm / W) 8 W
Actizoo Nominală TX 70 (70Lm / W) 14 W
Actizoo Nominală TX 70 (70Lm / W) 15 W
Actizoo Nominală TX 70 (70Lm / W) 18 W
Actizoo Nominală TX 70 (70Lm / W) 25 W
Actizoo Nominală TX 70 (70Lm / W) 30 W
Actizoo Nominală TX 70 (70Lm / W) 36 W
Actizoo Nominală TX 70 (70Lm / W) 38 W
Actizoo Nominală TX 70 (70Lm / W) 58 W
Interpreta Newt ? ? 15 W
Interpreta Newt ? ? 18 W
Interpreta Newt ? ? 25 W
Interpreta Newt ? ? 30 W
Interpreta Newt ? ? 36 W
Interpreta Newt ? ? 38 W
Interpreta Newt ? ? 58 W
CH de iluminat 10000K ? ? 15 W
CH de iluminat 10000K ? ? 18 W
CH de iluminat 10000K ? ? 25 W
CH de iluminat 10000K ? ? 30 W
CH de iluminat 10000K ? ? 36 W
CH de iluminat 10000K ? ? 38 W

*** Tuburi 12000K

Aproape la fel ca un 10000K

Marca Model IRC Luminos flux Putere
BE Royal Blue Sky ? 920 lumeni 15 W
BE Royal Blue Sky ? 1300 lumeni 18 W
BE Royal Blue Sky ? 2150 lumeni 25 W
BE Royal Blue Sky ? 1950 lumeni 30 W
BE Royal Blue Sky ? 2800 lumeni 36 W
BE Royal Blue Sky ? 2500 lumeni 38 W

*** Tuburi 13000k

 

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Actizoo Supra Lux 84 (70Lm / W) 15 W
Actizoo Supra Lux 84 (70Lm / W) 18 W
Actizoo Supra Lux 84 (70Lm / W) 25 W
Actizoo Supra Lux 84 (70Lm / W) 30 W
Actizoo Supra Lux 84 (70Lm / W) 36 W
Actizoo Supra Lux 84 (70Lm / W) 38 W
Actizoo Supra Lux 84 (70Lm / W) 58 W

*** 15000K tuburi (400 până la 500 nm, varfuri secundare: 550nm şi 620nm)

 

Marca Model IRC Luminos flux Putere
JBL Solar Marin Day ? lumeni 30 W
JBL Solar Marin Day ? lumeni 36 W
JBL Solar Marin Day ? lumeni 38 W
JBL Solar Marin Day ? lumeni 58 W

*** 18000K tuburi (400 până la 500 nm, varfuri secundare: 550nm şi 620nm)

 

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Hagen Power-GLO 70 * 600 lumeni * 14 W
Hagen Power-GLO 70 * 700 lumeni * 15 W
Hagen Power-GLO 70 * 1130 lumeni * 20 W
Hagen Power-GLO 70 * 1400 lumeni * 25 W
Hagen Power-GLO 70 * 1660 lumeni * 30 W
Hagen Power-GLO 70 * lumeni 40 W (105cm)
Hagen Power-GLO 70 * lumeni 40 W (120cm)

*** Mai sus-actinice tuburi de bandă largă (350 până la 600 nm, de vârf principal la aproximativ 420nm)

Ei sunt aproape de categoria de supra-Actin urma, dar cu un spectru mai larg.

JBL Blue Marine spectrului de frecvenţe:


Interpretează Luna Albastră are acelaşi spectru infraroşu cu excepţia faptului că nu apar

Marca Model IRC Luminos flux Putere
JBL Albastru Marin 18 W
JBL Albastru Marin 30 W
JBL Albastru Marin 36 W
JBL Albastru Marin 58 W
Interpreta Blue Moon 15 W
Interpreta Blue Moon 18 W
Interpreta Blue Moon 25 W
Interpreta Blue Moon 30 W
Interpreta Blue Moon 36 W
Interpreta Blue Moon 38 W
Interpreta Blue Moon 58 W

*** Tuburi de mai sus-actinice (380 – 450 nm, de vârf la 420nm)

NB: Supra-actinică înseamnă “ mai sus, spectrul de frecvenţe actinice. “ Din fericire pentru actinice spectrului de frecvenţe nu este bun pentru noi

Va Marea spectrul de frecvenţe adâncime speciale:

Alte tuburi au în mod substanţial acelaşi spectru.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Philips TL-D 03 ? lumeni 15 W
Philips TL-D 03 ? lumeni 30 W
CH de iluminat Blue Moon 15 W
CH de iluminat Blue Moon 18 W
CH de iluminat Blue Moon 25 W
CH de iluminat Blue Moon 30 W
CH de iluminat Blue Moon 36 W
CH de iluminat Blue Moon 38 W
BE Deep Sea Special ? 85 lumeni 15 W
BE Deep Sea Special ? 120 lumeni 18 W
BE Deep Sea Special ? 200 lumeni 25 W
BE Deep Sea Special ? 210 lumeni 30 W
BE Deep Sea Special ? 300 lumeni 36 W
BE Deep Sea Special ? 270 lumeni 38 W
Arcadia Bleumarin ? lumeni 15 W
Arcadia Bleumarin ? 125 lumeni 18 W
Arcadia Bleumarin ? 250 lumeni 25 W
Arcadia Bleumarin ? 250 lumeni 30 W
Arcadia Bleumarin ? 320 lumeni 36 W
Arcadia Bleumarin ? 320 lumeni 38 W
Arcadia Bleumarin ? lumeni 58 W
Sylvania Coralstar ? lumeni 18 W
Sylvania Coralstar ? lumeni 30 W
Sylvania Coralstar ? lumeni 36 W
Actizoo ACTi Reef ? lumeni 15 W
Actizoo ACTi Reef ? lumeni 18 W
Actizoo ACTi Reef ? lumeni 25 W
Actizoo ACTi Reef ? lumeni 30 W
Actizoo ACTi Reef ? lumeni 36 W
Actizoo ACTi Reef ? lumeni 38 W

*** Tuburi albastru (de vârf la 450nm)

 

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram 67 de culoare ? 400 lumeni 18 W
Osram 67 de culoare ? 600 lumeni 30 W
Osram 67 de culoare ? 900 lumeni 36 W
Osram 67 de culoare ? 1600 lumeni 58 W
Hagen Marine-Glo ? lumeni 15 W
Hagen Marine-Glo ? lumeni 20 W
Hagen Marine-Glo ? lumeni 25 W
Hagen Marine-Glo ? lumeni 30 W
Hagen Marine-Glo ? lumeni 40 W (105cm)
Hagen Marine-Glo ? lumeni 40 W (120cm)

2. T5 (sortate după temperatura de culoare)

Există tuburi de la 4 la 13W, dar nu aş fi: IRC şi performanţă scăzută

Tevi atinge randamentul maxim al acestora la 35 ° C.

*** Tuburi de 2700K de înaltă eficienţă

Philips spectrului de frecvenţe:


Spectrele de tuburi Osram Philips şi sunt identice în esenţă.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram LUMILUX ET 85 1200 lumeni (25 ° C) 14 W
Osram LUMILUX ET 85 1900 lumeni (25 ° C) 21 W
Osram LUMILUX HO 85 1750 lumeni (25 ° C) 24 W
Osram LUMILUX ET 85 2600 lumeni (25 ° C) 28 W
Osram LUMILUX ET 85 3300 lumeni (25 ° C) 35 W
Osram LUMILUX HO 85 3100 lumeni (25 ° C) 39 W
Osram LUMILUX HO 85 4300 lumeni (25 ° C) 49 W
Osram LUMILUX HO 85 4450 lumeni (25 ° C) 54 W
Osram LUMILUX HO 85 6150 lumeni (25 ° C) 80 W
Philips TL5 HE Super80 85 1200 lumeni (25 ° C) 14 W
Philips TL5 HE Super80 85 1900 lumeni (25 ° C) 21 W
Philips TL5 HO Super80 85 1750 lumeni (25 ° C) 24 W
Philips TL5 HE Super80 85 2600 lumeni (25 ° C) 28 W
Philips TL5 HE Super80 85 3300 lumeni (25 ° C) 35 W
Philips TL5 HO Super80 85 3100 lumeni (25 ° C) 39 W
Philips TL5 HO Super80 85 4300 lumeni (25 ° C) 49 W
Philips TL5 HO Super80 85 4450 lumeni (25 ° C) 54 W

*** Tuburi de 3000K de înaltă eficienţă

Philips spectrului de frecvenţe:


Spectrele de tuburi Philips, Osram Sylvania şi sunt identice în esenţă. 
Aceste tuburi corespund Dennerle planta speciala.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram LUMILUX ET 85 1200 lumeni (25 ° C) 14 W
Osram LUMILUX ET 85 1900 lumeni (25 ° C) 21 W
Osram LUMILUX HO 85 1750 lumeni (25 ° C) 24 W
Osram LUMILUX ET 85 2600 lumeni (25 ° C) 28 W
Osram LUMILUX ET 85 3300 lumeni (25 ° C) 35 W
Osram LUMILUX HO 85 3100 lumeni (25 ° C) 39 W
Osram LUMILUX HO 85 4300 lumeni (25 ° C) 49 W
Osram LUMILUX HO 85 4450 lumeni (25 ° C) 54 W
Osram LUMILUX HO 85 6150 lumeni (25 ° C) 80 W
Philips TL5 HE Super80 85 1200 lumeni (25 ° C) 14 W
Philips TL5 HE Super80 85 1900 lumeni (25 ° C) 21 W
Philips TL5 HO Super80 85 1750 lumeni (25 ° C) 24 W
Philips TL5 HE Super80 85 2600 lumeni (25 ° C) 28 W
Philips TL5 HE Super80 85 3300 lumeni (25 ° C) 35 W
Philips TL5 HO Super80 85 3100 lumeni (25 ° C) 39 W
Philips TL5 HO Super80 85 4300 lumeni (25 ° C) 49 W
Philips TL5 HO Super80 85 4450 lumeni (25 ° C) 54 W
Philips TL5 HO Super80 85 6150 lumeni (25 ° C) 80 W
Sylvania Ind. Lung FHE 85 1350 lumeni 14 W
Sylvania Ind. Lung FHE 85 2100 lumeni 21 W
Sylvania Ind. Lung HOF 85 2000 lumeni 24 W
Sylvania Ind. Lung FHE 85 2900 lumeni 28 W
Sylvania Ind. Lung FHE 85 3650 lumeni 35 W
Sylvania Ind. Lung HOF 85 3500 de lumeni 39 W
Sylvania Ind. Lung HOF 85 4900 lumeni 49 W
Sylvania Ind. Lung HOF 85 5000 lumeni 54 W
Sylvania Ind. Lung HOF 85 7000 lumeni 80 W

*** Tuburi de 4000K de înaltă eficienţă

Philips spectrului de frecvenţe:


Spectrele de tuburi Philips, Osram Sylvania şi sunt identice în esenţă.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram LUMILUX ET 85 1200 lumeni (25 ° C) 14 W
Osram LUMILUX ET 85 1900 lumeni (25 ° C) 21 W
Osram LUMILUX HO 85 1750 lumeni (25 ° C) 24 W
Osram LUMILUX ET 85 2600 lumeni (25 ° C) 28 W
Osram LUMILUX ET 85 3300 lumeni (25 ° C) 35 W
Osram LUMILUX HO 85 3100 lumeni (25 ° C) 39 W
Osram LUMILUX HO 85 4300 lumeni (25 ° C) 49 W
Osram LUMILUX HO 85 4450 lumeni (25 ° C) 54 W
Osram LUMILUX HO 85 6150 lumeni (25 ° C) 80 W
Philips TL5 HE Super80 85 1200 lumeni (25 ° C) 14 W
Philips TL5 HE Super80 85 1900 lumeni (25 ° C) 21 W
Philips TL5 HE Super80 85 2600 lumeni (25 ° C) 28 W
Philips TL5 HE Super80 85 3300 lumeni (25 ° C) 35 W
Philips TL5 HO Super80 85 1750 lumeni (25 ° C) 24 W
Philips TL5 HO Super80 85 3100 lumeni (25 ° C) 39 W
Philips TL5 HO Super80 85 4300 lumeni (25 ° C) 49 W
Philips TL5 HO Super80 85 4450 lumeni (25 ° C) 54 W
Philips TL5 HO Super80 85 6150 lumeni (25 ° C) 80 W
Sylvania Ind. Mai multe Luxline scurt 85 500 lumeni 8 W
Sylvania Ind. Lung FHE 85 1350 lumeni 14 W
Sylvania Ind. Lung FHE 85 2100 lumeni 21 W
Sylvania Ind. Lung HOF 85 2000 lumeni 24 W
Sylvania Ind. Lung FHE 85 2900 lumeni 28 W
Sylvania Ind. Lung FHE 85 3650 lumeni 35 W
Sylvania Ind. Lung HOF 85 3500 de lumeni 39 W
Sylvania Ind. Lung HOF 85 4900 lumeni 49 W
Sylvania Ind. Lung HOF 85 5000 lumeni 54 W
Sylvania Ind. Lung HOF 85 7000 lumeni 80 W

*** Tuburi de 4000K de înaltă definiţie

Philips spectrului de frecvenţe:                  Osram spectrului de frecvenţe:

   

JBL spectrului de frecvenţe:

Tub Philips este mai aproape de un tub-eficiente.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram LUMILUX Deluxe HO 96 1400 lumeni (25 ° C) 24 W
Osram LUMILUX Deluxe HO 96 3500 de lumeni (25 ° C) 49 W
Osram LUMILUX Deluxe HO 96 3500 de lumeni (25 ° C) 54 W
Philips TL5 HO 90 91 1400 lumeni (25 ° C) 24 W
Philips TL5 HO 90 91 3700 lumeni (25 ° C) 49 W
Philips TL5 HO 90 91 3800 lumeni (25 ° C) 54 W
JBL Solar Ultra Tropic 1A 1300 lumeni 24 W
JBL Solar Ultra Tropic 1A 2300 lumeni 39 W
JBL Solar Ultra Tropic 1A 3300 lumeni 54 W
JBL Solar Ultra Tropic 1A 4600 lumeni 80 W

*** Tuburi de 5200K de înaltă definiţie

 

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Philips TL5 HO 90 93 1400 lumeni (25 ° C) 24 W
Philips TL5 HO 90 93 3700 lumeni (25 ° C) 49 W
Philips TL5 HO 90 93 3800 lumeni (25 ° C) 54 W

*** Tuburi de 6000K de înaltă eficienţă

Spectrul de frecvenţe Sylvania 860 lungă:

Spectrul este aproape identic Osram

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram LUMILUX ET 85 1100 lumeni (25 ° C) 14 W
Osram LUMILUX ET 85 1750 lumeni (25 ° C) 21 W
Osram LUMILUX HO 85 1600 lumeni (25 ° C) 24 W
Osram LUMILUX ET 85 2400 lumeni (25 ° C) 28 W
Osram LUMILUX ET 85 3050 lumeni (25 ° C) 35 W
Osram LUMILUX HO 85 2850 lumeni (25 ° C) 39 W
Osram LUMILUX HO 85 4050 lumeni (25 ° C) 54 W
Osram LUMILUX HO 85 5700 lumeni (25 ° C) 80 W
Sylvania Ind. Lung FHE 85 1250 lumeni 14 W
Sylvania Ind. Lung FHE 85 1950 lumeni 21 W
Sylvania Ind. Lung HOF 85 1850 lumeni 24 W
Sylvania Ind. Lung FHE 85 2700 lumeni 28 W
Sylvania Ind. Lung FHE 85 3400 lumeni 35 W
Sylvania Ind. Lung HOF 85 3250 lumeni 39 W
Sylvania Ind. Lung HOF 85 4650 lumeni 49 W
Sylvania Ind. Lung HOF 85 4550 lumeni 54 W
Sylvania Ind. Lung HOF 85 6650 lumeni 80 W

*** Tuburi de 6500K de înaltă eficienţă

Philips spectrului de frecvenţe:


Spectrul este aproape identic Osram

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Philips TL5 HE Super80 85 1100 lumeni (25 ° C) 14 W
Philips TL5 HE Super80 85 1750 lumeni (25 ° C) 21 W
Philips TL5 HO Super80 85 1650 lumeni (25 ° C) 24 W
Philips TL5 HE Super80 85 2400 lumeni (25 ° C) 28 W
Philips TL5 HE Super80 85 3100 lumeni (25 ° C) 35 W
Philips TL5 HO Super80 85 2900 lumeni (25 ° C) 39 W
Philips TL5 HO Super80 85 4100 lumeni (25 ° C) 49 W
Philips TL5 HO Super80 85 4250 lumeni (25 ° C) 54 W
Philips TL5 HO Super80 85 5850 lumeni (25 ° C) 80 W
Osram LUMILUX ET 85 1100 lumeni (25 ° C) 14 W
Osram LUMILUX ET 85 1750 lumeni (25 ° C) 21 W
Osram LUMILUX HO 85 1600 lumeni (25 ° C) 24 W
Osram LUMILUX ET 85 2400 lumeni (25 ° C) 28 W
Osram LUMILUX ET 85 3050 lumeni (25 ° C) 35 W
Osram LUMILUX HO 85 2850 lumeni (25 ° C) 39 W
Osram LUMILUX HO 85 4450 lumeni (25 ° C) 54 W
Osram LUMILUX HO 85 5700 lumeni (25 ° C) 80 W

*** Tuburi de 6500K de înaltă definiţie

 

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Osram BIOLUX HO 97 1300 lumeni (25 ° C) 24 W
Osram BIOLUX HO 97 3450 lumeni (25 ° C)! 49 W
Osram BIOLUX HO 97 3450 lumeni (25 ° C) 54 W

*** Tuburi de 6800K de înaltă definiţie


Acesta realizează un compromis între calitatea şi intensitatea.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Philips TL5 HO 90 93 1400 lumeni (25 ° C) 24 W
Philips TL5 HO 90 93 3700 lumeni (25 ° C) 49 W
Philips TL5 HO 90 93 3800 lumeni (25 ° C) 54 W

*** Tuburi de 7400K

 

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Arcadia T5 Plant Pro ? 1100 lumeni 24 W
Arcadia T5 Plant Pro ? 2000 lumeni 39 W
Arcadia T5 Plant Pro ? 2800 lumeni 54 W

*** Tuburi 8500K, horticole (o mulţime de albastru şi roşu)

 

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Sylvania Grolux 6 650 lumeni 24 W
Sylvania Grolux 6 1140 lumeni 39 W
Sylvania Grolux 6 1680 lumeni 54 W

*** Tuburi de 9000K de înaltă definiţie

 

Marca Model IRC Luminos flux Putere
JBL Solar Ultra Natur 1A 1100 lumeni 24 W
JBL Solar Ultra Natur 1A 1900 lumeni 39 W
JBL Solar Ultra Natur 1A 2750 lumeni 54 W
JBL Solar Ultra Natur 1A 3850 lumeni 80 W

*** Tuburi de 9300K

 

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Arcadia Navy albă ? lumeni 24 W
Arcadia Navy albă ? lumeni 39 W
Arcadia Navy albă ? lumeni 54 W

*** Tuburi 10000K

Spectrul de frecvenţe Sylvania Aquastar:

Toate tuburile sunt 10000K sau mai puţin acelaşi lucru. Ei au făcut un usor albastrui.

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Sylvania Aquastar 48 1120 lumeni 24 W
Sylvania Aquastar 48 1960 lumeni 39 W
Sylvania Aquastar 48 2800 lumeni 54 W
CH de iluminat 10000K ? lumeni 8 W
CH de iluminat 10000K ? lumeni 24 W
CH de iluminat 10000K ? lumeni 39 W
CH de iluminat 10000K ? lumeni 54 W
CH de iluminat 10000K ? lumeni 80 W

*** 15000K tuburi (400 până la 500 nm, varfuri secundare: 550nm şi 620nm)

Spectrul de frecvenţe Ultra JBL Marine zilei:


Spectrul de iluminat CH este în esenţă acelaşi

Marca Model IRC Luminos flux Putere
JBL Solar Ultra Marin zilei ? lumeni 24 W
JBL Solar Ultra Marin zilei ? lumeni 39 W
JBL Solar Ultra Marin zilei ? lumeni 54 W
JBL Solar Ultra Marin zilei ? lumeni 80 W
CH de iluminat 15000K ? lumeni 24 W
CH de iluminat 15000K ? lumeni 39 W
CH de iluminat 15000K ? lumeni 54 W
CH de iluminat 15000K ? lumeni 80 W

*** Mai sus-actinice tuburi de bandă largă (350 până la 600 nm, de vârf principal la aproximativ 420nm)

Ei sunt aproape de categoria de supra-Actin urma, dar cu un spectru mai larg.

JBL Blue Marine spectrului de frecvenţe:

 

Marca Model IRC Luminos flux Putere
JBL Solar Ultra Albastru Marin ? lumeni 24 W
JBL Solar Ultra Albastru Marin ? lumeni 39 W
JBL Solar Ultra Albastru Marin ? lumeni 54 W
JBL Solar Ultra Albastru Marin ? lumeni 80 W

*** Tuburi de mai sus-actinice (380 – 450 nm, de vârf la 420nm)

NB: Supra-actinică înseamnă “ mai sus, spectrul de frecvenţe actinice. “ Din fericire pentru actinice spectrului de frecvenţe nu este bun pentru noi

Va Marea spectrul de frecvenţe adâncime speciale:


Aceste tuburi au în mod substanţial acelaşi spectru ca T8 tub de Sera (ne pare rău, nu la un spectru corespunzător la tuburile de mai jos, dar m-am săturat de urmărire spectrelor în vopsitorie Pro).

Marca Model IRC Luminos flux Putere
CH de iluminat Blue Moon ? lumeni 8 W
CH de iluminat Blue Moon ? lumeni 24 W
CH de iluminat Blue Moon ? lumeni 39 W
CH de iluminat Blue Moon ? lumeni 54 W
CH de iluminat Blue Moon ? lumeni 80 W
Arcadia Bleumarin ? lumeni 24 W
Arcadia Bleumarin ? lumeni 39 W
Arcadia Bleumarin ? lumeni 54 W
Sylvania Coralstar ? 530 lumeni 24 W
Sylvania Coralstar ? 980 lumeni 39 W
Sylvania Coralstar ? 1400 lumeni 54 W

*** Tuburi albastru (de vârf la 450nm)

Spectrul de frecvenţe Osram 67 (T8) probabil echivalente cu Philips 180:


Philips nu comunică spectrul de frecvenţe al tubului

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Philips Colorate albastru TL5 HO / 180 ? 550 lumeni (25 ° C) 24 W
Philips Colorate albastru TL5 HO / 180 ? 1500 lumeni (25 ° C) 54 W

3. Becurile de economisire a energiei (fluorescente compacte)

Becurile fluorescente compacte sunt, ca numele lor implică, tuburi fluorescente îndoit.Balast electronic pot fi integrate in baza. 
I se spune că lămpile cu balast încorporat şi E27 (dop filetat). Acestea sunt cele mai utilizate.


*** Becuri 827 (Trimiterea la bază) / Cald Alb / 2700K

Toţi producătorii au un model de acest gen. Aceasta este baza lampa eco în casele noastre, deoarece luminozitatea este foarte important. Ea a făcut un galben. 
Exemplu cu o lampă Philips (citez doar modele minim 15W):

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Philips MASTER PL Electronic 827 82 875 lumeni 15W
Philips MASTER PL Electronic 827 82 1200 lumeni 20W
Philips MASTER PL Electronic 827 82 1485 lumeni 23W
Philips MASTER PL Electronic 827 82 1800 lumeni 27W

*** Becuri 840 (Trimiterea la bază) / Bright White / 4000K


Toţi producătorii au un model de acest gen. 
Lampa este verde “de lux” în casele noastre, deoarece luminozitatea este foarte important. Ea a făcut cel puţin un 827 galben lămpi. 

Exemplu cu o lampă cu Philips (citez doar modele minim 15W):

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Philips MASTER PL Electronic 840 80 1175 lumeni 15W
Philips MASTER PL Electronic 840 80 1400 lumeni 23W

Becuri *** 860 (Trimiterea la bază) / “Daylight” / 6000K

Ei au o culoare “lumină”. Aceste lămpi sunt interesante pentru acvariu

 

Marca Model IRC Luminos flux Putere
Philips MASTER PL Electronic 865 76 825 lumeni 15W
Philips MASTER PL Electronic 865 76 1175 lumeni 20W
Philips SL E PRO 865 78 1155 lumeni 20W
Philips MASTER PL Electronic 865 76 1400 lumeni 23W
Philips PL ED 865 (glob) 76 1380 lumeni 23W
Philips MASTER PL Electronic 865 76 1700 lumeni 27W
Surse
PDF de catalog Osram 
Osram Online de catalog
Philips Catalogul
On-line de catalog Sylvania
Tuburi de ambalare Dennerle
JBL site-ul şi broşuri
Hagen
BE
Arcadia
CH de iluminat (site-ul canotaj mult)
Actizoo
Interpretează (Datele colectate pe site-ul european de vânzări-tranzacţionare)
AQUABASE din fişele tehnice de produs (Vă rugăm să JALARA)

Sursa: http://www.aquabase.org

 

Diagrama compatibilitate pesti

Sursa: http://www.funfishtank.com

Controlul algelor in acvariile plantate

by bazare

 

Controlul algelor in acvariile plantate: traducerea este dupa un articol de (Paul L. Sears, Ottawa, Canada, psears@emr.ca Kevin C. Conlin, Montreal, Canada, kcconlin@cae.ca)

Aceste informatii nu pot fi multiplicate in scopuri comerciale.

Rezumat

Experimentele cu acvarii plantate par sa arate despre cresterea algelor verzi, rosii si cyanobacteri ca aceasta crestere necontrolata pare sa fie oprita in acvariile plantate unde fosfatii sunt tinuti la limita la care cresc plantele. Se crede ca atunci cand lumina, CO2, N, K, si alte micronutrimente sunt prezente in exces relativ mic cu aportul de fosfati disponibili ptr cresterea plantelor, anumite plante sunt capabile sa concureze cu algele si cyanobacteriile pentru fosfatii din apa, infometand algele de acest nutriment esential. Sunt prezentate 2 studii de caz ca dovada a acestei ipoteze.

Introducere

Doar cateva lucruri sunt frustrante pentru un acvarist iar unul din aceste lucruri sunt algele. Dup ace s-a cheltuit o mica avere pe lumini, aditivi de substrat, fertilizatori lichizi, system de CO2 pentru a avea o buna crestere a plantelor, acvaristul este de multe ori rasplatit cu un covor de alge. Neplacute la vedere si incapatanate la eradicare, algele distrug estetica uni acvariu dar si limiteaza cresterea plantelor fiind in competitie cu acestea ptr nutrimenti si lumina.
In disperare de cauza , acvaristul experimenteaza cu diferite forme de control al algelor incluzand: algicide, inalbitori, antibiotice, inlaturare mecanica, introducerea unor specii de pesti si nevertebrate (mancatoare de alge). Mancarea este redusa, perioada de iluminarea este si ea redusa si diferite combinatii de fertilizanti sunt incercate, pana cand se ajunge la un armistitiu.

In cautarea unei solutii, acvaristul este pus in fata unei lipse aproape totale de surse de informare. Anumti parametrii ai apei ar trebui schimbati in asa fel incat sa nu se opreasca cresterea plantelor. Acest lucru este surprinzator avand in vedere numarul imens de variabile: lumina, intensitate, durata, spectru, CO2, micronutrimenti, macronutrimenti, urme de alte elemente, nr de pesti, densitatea algelor si a plantelor, chimia apei, dar nu in ultimul rand temperatura. Uneori informatiile par contradictorii, in cazul exemplului 1, cresterea excesiva a cyanobacteriei este atribuita unui nivel mare de nitrati si nitriti, dar aceasta infestare apare si la acvarii ciclate complet cu nivele mici de nitriti si nitrati.

S-a incercat cresterea plantelor acvatice folosind configuratii tipice de acvariu, si diferiti aditivi de substrat si fertilizanti lichizi. Deoarece rezultatele obtinute nu erau nici pe departe asemanatoare cu fotografiile acvariilor profesionale, S-a inceput adaugarea sistematica a nutrimentilor in acvariu si monitorizarea atenta a parametrilor. Desi eradicarea algelor nu a fost scopul principal al experimentului, s-a observat ca odata cu suplimentarea apei cu mici parti de micronutrimenti, macronutrimenti, potasiu, azot, dar NU SI FOSFOR, nu numai ca plantele au inceput sa creasca extreme de bine, dar algele au inceput sa moara intr-un ritm rapid.

 

Studiu de caz numarul 1

Conditii initiale: 500L cu filtru de substrat si filtru extern; 240W lumina de tub fluorescent, 12 ore pe zi; 15W lampa de UV; 8cm 2mm pietris cu ceva pastille de ferilizanti; fara adaos de CO2; fara fertilizanti; 40 de pesti de talie 12-14 cm; temperatura27C, pH 7.5, GH 100 parts per milion, NO3- 50 parts per milion, 25% shimba de apa saptamanal; plantat in mare cu Hygrophila polysperma si Vallisneria gigantea, dar si cateva Echinodorus sp., Cryptocoryne sp., si altele…

Acvariul a fost luat la mana a doua cu tot echipamentul si fusese functionabil cel putin 6 luni inainte de experiment. La o luna dupa punerea in functiune pe spatele acvariului din fibra de sticla se formeaza un strat gros de alge verzi. Cresterea plantelor a fost insesizabila chiar si ptr H. polysperma.S-a introdus Hygrophila difformis si aceasta si-a pierdut rapid frunzele din partea de jos.

Schimbare: 20 de pastile de Terrapur au fost introduse in substrat si s-a introdus fertilizant lichid de la Sera. S-a introdus in bazin Hydrocotyle leucocephala.
Efect: crestera H. polysperma, H. difformis, si V. gigantea s-a imbunatatit dar algele au continuat sa creasca. Diferiti Echinodorus si Cryptocorynes au aratat o crestere scazuta. H. leucocephala si-a inrautatit situatia. Alge brune au fost observate pe frunzele de anubias nana si pe marginile frunzelor de valisneria gigantea. Dupa cateva luni (cyanobacteria) alga verde albastrui a inceput sa acopere pietrisul si cateva plante.

Schimbare:S-a adaugat sulfat de Erythromycin approximately 3.2mg/L.
Efect: Cyanobacteria a disparut ptr cateva saptamani dar a aparut mai tarziu.
Schimbare: mai putina mancare oferita pestilor (viermi inghetati in special) si a fost conectat un sistem de CO2 DIY la acvariu.

Efect: Cyanobacteria a ramas. Nitrati erau in cantitati neglijabile. Cresterea plantelor s-a accelerat vizibil. PH varia intre 6.8 -7.5 in functie de presiunea din reactorul de CO2.

Schimbare: S-a oprit fertilizarea cu fertilizant lichid de la Sera deoarece s-a presupus ca ajuta la cresterea Cyanobacteriei. A fost inlocuit cu un produs de pe piata care contine Fe (initial 1/8 de pudra pe zi, apoi s-a crescut la 1/4 lingurita pe zi).

Efect: Nitrati ating 20 parts per milion. Algele verzi incep sa inlocuiasca algele verde-albastrui de pe substrat si frunze. Un test al Fe indica o concentratie mai mica de 0.25 parts per milion. Cresterea plantelor mult accelerata dar frunzele inferioare H. polysperma s-au indoit si au cazut. S-a crezut ca reprezinta un deficit de K.

Schimbare: K2SO4 a fost adaugat 1/4 lingurita/zi.

Effect: Nivelul nitratilor scade brusc, ducand la concluzia ca azotul este cel care limiteaza acum cresterea plantelor.

Schimbare: KNO3 se adauga pe lista fertilizantilor in portie mica in fiecare zi. Pentru a simplifica dozarea atat KNO3 cat si K2SO4 au fost diluate in apa. Amestecul a fost facut sa pastreze nitratii la 10 parts per milion cand se adauga destul lichid sa pastreze Fe la 0.1 parts per milion

Efect: cresterea H. polysperma, H. difformis, si V. gigantea a devenit exceptionala fiind necesara redecorarea saptamanala. Undeva pe parcurs a fost introdus lemna minor (lintitza) iar acum se inmulteste la suprafata. Cryptocorynele si Echinodorusii au inceput sa faca frunze la fiecare 2 zile si sa se inmulteasca rapid. Algele au disparut atat de mult incat era nevoie de o cercetare amanuntita a acvariului ptr a le zari. Ciudat , echinodorusii erau neobisnuiti de pali in colorit si cum Fe era suficient s-a suspectat o deficienta de Mg

Schimbare:Saruri Epsom au fost adaugate in solutia fertilizanta
Efect: In cateva zile, noile frunze de Echinodorus au aratat colorit normal.
Schimbare: Reactorul de CO2 DIY a fost inlocuit cu unul prfesional cu debit constant bine controlat.

Efect: Diferentele de pH mult mai mici 6.8 -7
Schimbare: Dupa cateva luni in care rata de crestere a plantelor a fost excelenta iar algele au disparut, au fost adaugate ca experiment in acvariu 4 pastile de”Vigoro Super Triple Phosphate 0-48-0″ (aproape sigur Ca(H2PO4)2) (aprox 0.1 parts per milion phosfat).

Efect: In ziua urmatoare buline de alge au fost observate pe sticla si pe frunzele de echinodorus urmate 2 zile mai tarziu de alge verzi albastrui care cresteau pe plante si décor. Lemna minor a necesitat sa fie injumatatit aproape zilnic. Nitratii erau aproape nemasurabili la cateva zile dupa introducerea fosfatiilor. Dar au revenit la 10 parts per milion 1 sapt mai tarziu. La 2 sapt dupa inceperea experimentului algele au inceput sa nu mai creasca si sa dispara iar Lemna minor a revenit la ritmul de crestere normal.

Stare actuala: Ritmul de crestere al plantelor ramane excelent. Urme de alge raman in principal puncte “buline” de alge verzi.

Reteta de fertilizant (picaturile Dupla ale saracului )
1 lingura (~9g) Chelated Trace Element Mix
(7% Fe, 1.3% B, 2% Mn, 0.06% Mo, 0.4% Zn, 0.1% Cu, EDTA, DTPA)

2 lingurita (~14g) K2SO4 (sulfat de potasiu)
1 lingurita (~6g) KNO3 (azotat de potasiu)
2.5 lingura (~33g) MgSO4.7H2O (sulfat de magneziu hidratat, numit si sare epsom; nu adaugati daca exista Mg in acvariu)
300mL apa distilata
0.5mL 9M HCl (optional) Concentratia specific este 9Molar si nu 9Normal sau 9% (din cate stiu eu conc maxima de HCl in apa este de 36% si aici pare ceva dubios cu acel 9Molar) care pare a fi maximul admis. NU SUNT SIGUR ASA CA MAI BINE NU ADAUGATI!!!

Majoritatea substantelor se pot gasi in farmacii sau in magazinele dedicate plantelor terestre.

Dizolvati elementele in 150 ml apa distilata apoi adaugati si restul de ingrediente.
Adaugati apa pana la 300 ml. adaugarea de acid clorhidric impiedica crestrea fungilor si poate fi omis daca solutia este pastrata la frigider. Adaugati atat amestec in acvariu cat sa pastrati nivelul de Fe la 0.1 parts per milion (cantitatea exacta trebuie atinsa prin experimente, dar 3mL la 100L este ok pentru un acvariu cu plante cu crestere rapida). Masurati nivelul nitratilor regulat, si ajustati nivelul de KNO3 in amestec ptr a mentine 3-5 parts per milion (acest pas este important). Cei ingrijorati de adaugarea nitratilor in acvariu pot doza cantitatea , adaugand dupa acest ingredient dozand pana la cantitatea necesara.

Nu se stie viata acestei solutii daca nu este folosita dar faceti sarje mici si pastrati numai pulberile pe cat posibil. Intodeauna amestecati cu apa inainte de a adauga in avariu!.

 

Studiu de caz 2

160 L , 12 cm inaltime cu pietris 3 mm gravel si 1.7 kg de Terralit pe fund 3 cm. filtru extern cu carbune, 80W de lumina alba flurescenta, CO2, pesti: 6 flame tetra. Duritatea apei 120 parts per milion CaCO3 , pH ~7.0, temperatura 25C, 25% schimb de apa odata la 2 saptamani.

Crestere a plantelor inceata, si au aparut alge brune ce pareau a fi o forma de cyanobacterie, crestere rapida in straturi, usor de indepartat de pe plante si substrat. Incercarile de a schimba des sau inlaturare mecanica nu au fost de folos. Toate schimburile de apa au dus la deranjearea primului cm de substrat.

Schimbare: Fertilizator potasiu/Fe a fost adaugat (0.9 parts per milion K, and 0.06 parts per milion FeIII) in apa care era schimbata. S-a marit populatia la 23 flame tetra si 6 otocinclus. Lumina alba a fost inlocuita cu tuburi de crestere a plantelor.

Efect: Nimic important nu s-a schimbat

Schimbare: aditia de K/Fe a fost oprita si s-au adugat pastile ptr plantein substrat , (10-14-8) parti mici la radacina plantelor. Un total de 35 de g de pastile au fost adaugate in cateva saptamani.

Efect: Imbunatatire in crestrea plantelor. Algele verzi unicelulare au impanzit acvariul reducand vizibilitatea pana la 25 cm. schimbari dese de apa au avut un efect neinsemnat.

Schimbare: s-a adaugat Fritz Super Clarifier ingrediente necunoscute

Efect: Algele unicelulare au ramas in filtru, deoarece o recurenta era de asteptat daca nu au fost afectati parametrii acvariului, alta schimbare a fost facuta imediat.

Schimbare: aditie de elemente reteta home made ( Fe, Mn, Cu, Zn, B, Mo, si EDTA) cu sulfat de potasiu la schimbarile de apa. Doza a fost calculata pentru a mentine Fe la 0.01 parts per milion. Carbunele a fost scos din filtru.

Efect: rata de crestere a plantelor s-a imbunatatit dar algele verde-albastrui (cyanobacteria) au aparut si s-au inmultit. Nitratii au fost in cantitati mici.

Schimbare: Aditie de azotat de potasiu inceputa cu 1-2 parts per milion NO3, initial odata la 5 zile, crescuta mai apoi la odata la 2 zile odata ce s-a ajuns la concluzia ca nu este toxic in aceste concentratii. Sulfatul de potasiu adaugat anterior, adaugat la apa de schimb , a fost dozat cu azotatul de potasiu la 1-2 parts per milion K. Reteta home made a fost inlocuita de reteta descrisa la experimentul 1. Sulfatul de magneziu a fost adugat la putin timp dupa 0.25 parts per milion Mg.

Efect: rata de crestere a plantelor si mai buna dau cyanobacteria a continuat sa creasca pe plante si pe substrat. Alge barboase verzi au aparut pe partea luminata a frunzelor. S-a constatat ca nitratul introdus anterior nu era detectabil la 2 zile dupa.

Schimbare: Au fost adaugate mai multe plante cele vechi au fost scoase si in proces au fost scoase si cateva pastile din substrat.

Efect: Crestere atat a algelor verzi cat si a cyanobacteriei.

Schimbare: Deranjarea substratului la schimbarea apei a fost oprita. Deorece era clar ca substratul inca are urme de tablete nedizolvate si fosfati s-a considerat ca deranjearea substratului trebuie incetata.

Efect: Algele de toate tipurile aun inceput sa moara rapid , frunzele noi nu mai au alge iar algele de pe cele vechi incep sa moara.

Schimbare: Reducerea duritatii la 8.4 dGH. pH-ul scade la 6.7 (acesta a si fost motivul pentru schimbare), si un salt temporar al Fe de la 0.2 parts per milion la 2 parts per milion.

Efect: Toate Cryptocoryne sp. Au pierdut cateva frunze. Algele au continuat sa dispara.

Situatie curenta: toate plantele din acvariu cresc bine incluzand si Cryptocorynes care pierdusera cateva frunze. Reamenajarea acvariului se impune saptamanal din cauza cresterii rapide a plantelor. Urme mici de cyanobacterie pe substrat si cateva alge verzi pe partea luminata a frunzelor de Vallisneria gigantea, Cryptocoryne Balansae si Bacopa Caroliniana. Deranjarea substartului la replantarea saptamanala nu a dus la alte invazii de alge. Schimbul de apa a fost redus la 25% odata la 2 saptamani.

Discutie: Cand lumina, CO2, N, K, si toti micronutrimentii sunt prezenti in exces raportat la cantitatea de fosfati disponibili ptr cresterea plantelor , anumite plante cu crestere rapida pot infometa si opri cresterea algelor si cyanobacterilor prin consumul fosfatilor din apa care sunt necesari ptr alge.

Nu se stie exact de ce plantele pot concura cu algele ptr fosfati dar se crede ca radacinile plantelor sunt un avantaj si poate si faptul ca plantele au nevoie mai putina de acesti fosfati decat algele ptr a supravietui. Deasemenea nu se stie exact nici care din plantele introduse in acvariul de test sunt responsabile ptr consumarea fosfatilor din apa, dar lintitza si Hygrophila spp. sunt suspectii principali. Este clar si s-a stabilit deja ca facotrul care limiteaza cresterea algelor sunt fosfatii deaorece a fost singurul nutriment care nu a fost adaugat in acvariul de 500 l sub nici o forma (cu exceptia mancarii ptr pesti), iar atunci cand a fost introdus in mod deliberat ca experiment s-a indus imediat o stare de contaminare cu alge dar e de retinut ca si lintitza a proliferat. Deoarece plantele au continuat sa creasca este clar ca ele au primele acces la fosfatii disponibili in apa. Acest test despre prioritatea plantelor fata de alge referitor la hranirea cu fofati se poate face usor in cateva acvarii cu parametrii cunoscuti si cu un kit de masurare a fosfatilor. Se suspecteaza faptul ca o deficienta de N favorizeaza cresterea cyanobacteriei deoarce aceste alge pot fixa azotul atmosferic dizolvat in apa acvariului. Alge brune au fost deasemenea observate in acvariul de 500 l inainte de adaosul de CO2. Deoarece altii au observat ca in acvariile cu adaos de CO2 exista relativ putine alge brune, se poate specula ca cel putin unele alge sunt capabile sa utilizeze bicorbanatii, si au un avantaj in bazinele unde majoritatea C se afla majoritar sub aceasta forma.

ATENTIE!!!

Daca P este limitat in acvariu, plantele vor fi in competitie si vor infometa toate tipurile de alge. Daca nu , si N sub forma de nitrati si amoniac este deficient, cyanobacteriile vor inflori. Daca azotul nu este deficitar dar nici P nu este limitat vor aparea algele verzi predominant cu urme de alge brune. Algele rosii sunt favorizate de carbonul in apa sub forma de bicarbonati.

Astfel factorii care influenteaza cresterea algelor au fost mult simplificati.
Este o traditie in acest hobby sa se foloseasca mancarea de peste (procesata de acestia inainte) ptr a fertiliza plantele din acvariu. Cand acest lucru este facut se pare ca mai intai K si N sunt factorii care limiteaza cresterea plantelor (este prea putin K si N in acest fel in raport cu cantitatea de P introdusa in acest fel in acvariu). De aceea trebuiesc introdusi fertilizanti pe baza de K si N in acvariu , ptr a creste plantele normal si a consuma excesul de P. Acest lucru contrazice o veche regula a acvaristicii care presupune o reducere a algelor prin oprirea fertilizarii. De fapt fertilizarea este necesara dar fara un adaos in bazin de P. mai exista 2 alte alternative ptr a scapa de alge:
-hranirea pestilor restrictiv dar acest lucru infometeaza si plantele care in cele din urma vor ceda
-Se mai poate folosi o rasina care inaltura fosfatii. Este posibil in acest mod sa ramana si plantele fara fosfatii necesari.

S-a ajuns la concluzia ca substartul din bazinul de 160l este mai bun ptr cresterea plantelor intrucat nu toate plantele isi iau nutrimentii din masa apei.

Pentru un deficit masiv de fosfati in substrat se pot ingropa adanc la radacinile plantelor care au nevoie pastile fertilizante in acest sens. In acest fel nu li se permite dizolvarea in apa deoarece sunt consumati in drumul lor spre suprafata de radacinile plantelor care au deficit.

Recomandari

Palntele nu pot creste fara fosfati, dar ptr a mentine un acvariu plantat fara alge , fosfatii liberi in coloana de apa trebuiesc minimizati. Se recomanda:
exces relativ de lumina CO2, K ,N micronutrienti pentru a favoriza cresterea plantelor care vor folosi fosfatii disponibili.
20-60 lumens/L (2-4W de tub fluorescent / galon=3.78 litri), 12h/zi
10-15 parti la milion CO2
3-5 parti la milion NO3

0.1ppm Fe
6.5-7.0 pH

Amestecul de nutrmenti prezentat anterior imita compozitia “Tropica Master Grow fertilizer” Se recomanda dozajul zilnic deoarece previne lipsa temporara de nutrimenti, respectiv fosfati liberi in apa ptr alge.

Ca formula generala ptr cresterea plantelor si prevenirea cresterii algelor:
Se ajusteaza lumina si CO2-ul

Se adauga substante cu Fe preferabil care contin si Mg in fiecrae zi ptr a tine nivelul de Fe la nivelul recomandat. Ptr substantele care contin si Mg se recomanda folosirea sarurilor Epsom in cantitatea de 1.5-5.0 parti la milion la fiecare 1 parte la milion de Fe.

La o saptamana dupa ce s-a ajuns la nivelul necesar de Fe se verifica nivelul Nitratilor. Daca nivelul este sub 2 parti la milion se trece la pasul urmator.
Daca nu se adauga K2SO4 sulfat de potasiu in fiecare zi ptr a scadea nivelul nitratilor aproape de 0 si e bine sa se mentina acolo.

Daca nivelul nitratilor nu scade, atunci altceva si nu K este factorul care limiteaza cresterea plantelor. Se impune o cercetare mai atenta in acest caz. Ca regula generala daca se adauga nutrimentul X si astfel scade nivelul nitratilor atunci bazinul este deficitar de X.

Se adauga KNO3 azotat de potasiu in bazin in fiecare zi ptr a mentine nivelul azotatilor la 3-4 parti la milion. S-au obtinut rezultate satisfacatoare chiar si cu valori de 10 parti la milion.

Odata de cantitatile de fertilizanti au fost stabilite este relativ usor sa se conceapa o solutie lichida in acest sens care sa fie adaugata in fiecare zi. Nu se recomanda folosirea directa a pulberilor in comparatie cu solutia apoasa deoarce pulberile au tendinta de a se separa.

Unele plante au tendinta de a nu inflori daca azotul este abundent dar este interesant ca odata la 6 luni sau la an sa se opresca ptr 1 sapt adaugarea de fertilizant ptr a induce inflorirea.

(a)Schimburile de apa odata la 2 sapt in proportie de 25% previne acumularea de nivele mari (toxice)ale elementelor ptr plante.

(b) plante care au tendinta de a se hrani din apa si a infometa algele de fosfati. Plutitoare (Lemna minor, Limnobium laevigatum) dar si (Hygrophila sp.) sunt optime ptr acest scop.

(c) Substratul imogatit cu fertilizanti si fosfati este cea mai buna solutie ptr o crestere armonioasa. Este imposibil totusi sa se mentina la 0 nivelul fosfatilor .

(d) Este imposibil sa tinem un acvariu complet fara alge dar o selectie buna de pesti si nevertebrate ne poate ajuta in acest sens cel mai cunoscut exemplu sunt ancistrusii si melcii.

(f) A nu se folosi solutii tampon pentru a controla nivelul pH-ului deoarece acest lucru poate duce la concentratii de 100 parti la milion de fosfati si la o explozie de alge in bazin

(g) Algicidele cum ar fi simazin-ul si Cu nu sunt recomantate deorece afecteaza atat plantele cat si pestii.

Alte observatii

Apa plata nu este recomandata deoarece este deficitara in multe elemente. Poate creea dezechilibre majore in chimia apei.

Anumite produse sunt bine sa fie evitate (Aquasafe, NovAqua) deoarece reduc dramatic nivelul de metale inclusiv Fe si astfel plantele sunt private de aceste elemente. Produse simple ptr declorinare sunt mult mai sigure. De exemplu amquel.
Filtrarea cu carbune activ poate reduce nr de elemente necesare din apa. Cu schimburi regulate de apa si o buna rata de crestere a plantelor aceast tip de filtrare ar trebui evitat.

(i)A nu se folosi fertilizatori pe care nu este specificat expres continutul de ingredienti deoarece nu se poate aproxima efectul , daca acesta din urma va aparea in vreun fel.

Sursa: http://www.acvarist.ro/despre-cresterea-plantelor-si-inlaturarea-algelor

Factori de influenta in cresterea calitatii plantelor in acvariu

by harry-ab

 

Nota: aceasta este o traducere/adaptare dupa Mergus Aquarienatlas vol 2 Baensch/Riehl

Factori de influenta in cresterea calitatii plantelor de acvariu

Factori diversi influenteaza cresterea sanatoasa a plantelor in acvariu.Imediat ce se obseva carente in cresterea acestora,factorii care influenteaza negativ cresterea plantelor trebuie indepartati. Cele mai probabile cauze ale cresterii nesatisfacatoare a plantelor sunt de cele mai multe ori legate de anumite dereglari in amenajarea de baza a acvariului ca substratul, lumina si temperatura. Daca doar anumite specii de plante nu se dezvolta bine, probabil acestea nu sunt adaptate la conditiile create in bazinul respectiv. In acest caz, pH-ul, duritatea-prea mare de obicei si iluminatul sunt cele care influenteaza negativ cresterea plantelor.Alegerea unor plante compatibile cu apa noastra se poate face de obicei dar implica anumite inconveniente in procurarea acestora.Mult mai avantajos este inbunatatirea calitatii apei cu ajutorul diverselor metode cunoscute, cum ar fi adaugarea de fier, dioxid de carbon si fertilizanti pe baza de micro si macroelemente.

 

Fierul si cresterea plantelor

O cauza frecvanta a tulburarilor de crestere la plantele de acvariu este lipsa fierului din apa, care influenteaza formarea clorofilei fara de care fotosinteza nu poate avea loc in conditii normale.Pentru formarea clorofilei ajung de obicei doar cantitati infime de fier, acesta neputand fi detectat pe cale fizica in componenta clorofilei. Fierul nu participa efectiv la formarea masei verzi, ci serveste doar ca si catalizator la formarea clorofilei. Deasemenea in formarea plasmei celulare fierul joaca un rol catalizator important, servind la transportarea oxigenului in celula.

Lipsa fierului in apa determina frunze galbene, cu aspect sticlos-transparent si consistenta slaba. Aceasta lipsa a fierului inpiedica planta sa produca hidratii de carbon, si chiar la o abundenta de alti nutrienti in apa planta poate efectiv sa sufere si sa moara din lipsa de hrana.

Cantitatea de fier de care diversele specii de plante au nevoie este diferita, astfel plantele cu o crestere rapida au nevoie de cantitati semnificativ mai mari fata de cele cu o crestere mai lenta, deasemenea plantele care iau nutrientii direct din apa si nu cu ajutorul radacinilor submerse au nevoie de mai mult..

 

Fierul in apa

Compararea valorilor fierului aflat in apele tropicale sau in apa din retelele de alimentare arata diferente mai mult decat semnificative. Raurile tropicale populate de plante de multe ori au un continut de fier ce ajunge la 1 mg la litrul de apa. Apa de la retelele noastre de alimentare cu apa au o valoare a fierului de obicei chiar mai mica de 0,1 mg la litru, sau e posibil ca acesta sa lipseasca cu desavarsire.

Plantele de apa cu o crestere lenta, in conditii de lumina slaba-mediu si temperatura joasa-moderata se multumesc de obicei cu aceste cantitati mici de fier continut in apa de la retea.La aceste plante si in aceste conditii continutul mic de fier poate fi compensat prin schimburile mai dese de apa care se fac. Aceasta metoda insa ingradeste drastic speciile de plante care o sa le putem creste in acvariu, limitindu-le la cateva specii comune si rezistente.

In general plantele de acvariu pot asimila doar fierul bivalent din apa (Fe2) iar acesta la randul sau in amestec cu apa se transforma in fier trivalent (Fe3) devenind astfel inutil pentru majoritatea plantelor.Practic in apa poate exista o cantitate suficienta de fier, insa acesta nu este de folos dezvoltarii plantei.Anumite specii pot forma singure chelatori specifici prin care mentin fierul in conditie bivalenta , astfel incat acesta sa le fie folositor in procesele de hranire. Acest fapt face ca in acelasi bazin sa putem observa plante galbene, clorotice la un loc cu plante verzi, sanatoase in acelasi timp.

 

Fertilizarea cu fier

Fierul aflat in apa acvariului poate fi trasformat cu ajutorul unui chelator artificial in fier bivalent, util si accesibil plantelor.Acest tip de fertilizare indirecta ajuta doar atunci cand in apa acvariului exista cu adevarat fier, altfel nu are niciun efect. Mult mai bune sunt solutiile fertilizante care contin fier, special elaborate pentru plantele de apa care se pot cumpara din magazinele de profil.Solutiile de gradina pe baza de fier pentru plante emerse sunt deasemenea bune pentru acvaristica. Nu ma refer aici la solutiile de tip N-P-K pentru gradinarit care sunt destul de controversate din cauza dezvoltarii algelor, dar care folosite cu moderatie pot aduce multe avantaje.Solutia respectiva se adauga in apa dura in cantitate de 1 g la litru si in apa moale 0,5 g la litrul de apa. Fertilizarea se face mai apoi la jumatate din cantitate saptamanal si la fiecare schimb de apa proportional cu cantitatea de apa schimbata.

Este indicat sa nu se depaseasca acest dozaj deoarece fierul in cantitate prea mare concureaza cu alti nutrienti, ca de exemplu manganul, ingreunand asimilarea acestuia de catre plante, fapt care duce la alt tip de probleme la plantele de apa. Aproximativ 0,5 g fier pur la litrul de apa este suficient si benefic pentru cresterea armonioasa a plantelor submerse. Exista teste speciale pentru masurarea acestor valori in magazinele de acvaristica.

 

Avantajele fertilizarii cu fier

Fertilizarea cu fier influenteaza formarea clorofilei sanatoase. Plantele se pot adapta astfel conditiilor complexe din acvariile noastre.

Prin folosirea fierului ceilalti nutrienti din apa sunt folositi in mod optim de catre plante.

Doar la putine zile de la fertilizarea cu fier frunzele galbene, cloritice se transforma in frunze verzi, sanatoase.

Este posibila cresterea mai multor tipuri de plante cu cerinte diferite in acelasi timp, in acelasi acvariu.

Duritate totala si cantitatea de saruri dizolvata in apa se ridica mai usor decat in cazul adaugarii de nutrienti obisnuiti in apa, cea ce face posibila cresterea unor pesti cu cerinte mai speciale in privinta calitatii apei.

 

Nutrientii si cresterea plantelor

Nutrientii sunt absolut necesari in cresterea normala a plantelor de acvariu.Ca elemente nutritive principale consideram azotul(N), fosforul(P), potasiu(K), calciu(Ca), magneziu(Mg), fier(Fe), sulf(S), carbon(C), hidrogen(H) si oxigen(O).Aceste elemente se gasesc in proportie majoritara in compozitia plantelor, fiind baza din care se dezvolta acestea. Urme de iod(I), mangan(Mn),zinc(Zn), cupru(Cu) sunt de asemenea necesare in buna dezvoltare a plantelor, dar in cantitati infime.Aceste elemente nutritive au roluri specifice, bine determinate in dezvoltarea plantelor.

N-are rol in formarea proteinelor
P-determina formarea florilor si dezvoltarea acestora

K-are rol in formarea protoplasmei celulare
Ca- are rol de detoxifiere a plantei
Fe- face posibila formarea clorofilei, fara a intra in compozitia acesteia
S- are un rol important in formarea proteinelor
C-sta la baza formarii carbohidratilor
H-ajuta la transportarea tuturor nutrientilor
O-este motorul tuturor functiilor vitale ale plantei

Simptomele lipsei anumitor nutrienti

In cazul lipsei unuia dintre elementele nutritive, apar la plante simptome care ne dau o idee despre lipsa carui element este vorba.Acest lucru ramane de multe ori greu de apreciat deoarece un element nutritiv rareori va lipsii singur la un moment dat in apa acvariului , si ne vom confrunta de obicei cu lipsa a mai multor elemente in acelasi timp.

-lipsa azotului se manifesta prin ingalbernirea frunzelor incepand cu cele mai batrane, de multe ori acestea capatand si o tenta rosiatica datorita acumularii cianurilor in frunza

-lipsa fosforului determina caderea timpurie a frunzelor si inrosirea acestora, pe frunze apar mici suprafete moarte

-lipsa potasiului se manifesta prin pete galbene pe frunza, prin ofilirea varfurilor si a marginilor acesteia

-lipsa calciului duce la dereglari celulare in special la stoloni si a frunzelor, acestea distrugandu-se. Frunzele tinere sunt adesea de culoare galbena

-lipsa fierului duce la ingalbenirea plantei incepand de la varf, a lujerilor si frunzelor noi si tinere. Zonele galbene sunt adesea strabatute sau inconjurate de nervuri verzi.

-lipsa magneziului se manifesta prin pete galbene pe frunze, la inceput pe celebatrane, mai apoi si pe frunzele tinere

-lipsa sulfului duce la ingalbenirea frunzelor incepand cu cele tinere si mai apoi si a celor mai batrane

-lipsa manganului duce la pete galbele intre nervurille frunzei, care mai apoi se distrug, lasand in loc gauri ovale. Acelasi simptom apare in cazul supradozarii cu fier, care impiedica prin prezenta sa asimilarea manganului.

 

Elementele nutritive in apa

Toate elementele nutritive aflate in acvariu trebuie sa se afle si sa se mentina intr-o anumita proportie intre ele pentru o buna dezvoltare a plantelor.daca anumite elemente sunt in exces acestea pot impiedica asimilarea altor elemente. Ca elemente antagonice sunt de exemplu fierul si manganul sau calciu si potasiu.In natura plantele au la dispozitie in general ape sarace in elemente nutritive, insa acest fapt este compensat de cantitatea de apa practic nelimitata care le sta la dispozitie si de faptul ca in principiu nu lipseste niciun element nutritiv din ea, toate cele necesare fiind prezente.In acvarii traiesc in schimb un numar mare de plante intr-un volum relativ mic de apa, motiv pentru care apar rapid deficiente la anumite elemente nutritive.schimburile de apa compenseaza intrucatva acest fapt insa anumite elemente sunt legate sub forma de saruri si devin inutilizabile pentru plante.Elementele nutritive pot fi asimilate de plante doar in forma de ioni, si anumiti chelatori le mentin in aceasta forma. Acesti chelatori se formeaza intr-o anumita masura in acvariu prin descompunerea materiilor organice rezultate in urma hranirii pestilor.Din acest motiv o apa in acvariu excesiv de curata nu determina o buna dezvoltare a plantelor.Acesta este si un motiv pentra care la amenajarea unui bazin nou apar anumite greutati in „pornirea” plantelor introduse.

 

Fertilizarea cu elemente nutritive

O metoda sigura si eficienta de furnizare a elementelor nutritive pentru plantele din acvariu o constituie folosirea solutiilor nutritive gata preparate care se gasesc in comert.Unele dintre acestea au totusi un continut mult prea mic de fier, de aceea acesta trebuie compensat cu un fertilizant cu fier, produs care de asemenea se gaseste in magazinele de profil.

-solutiile fertilizante actioneaza doar conditionat si corespunzator conditiilor create in acvariu

-se vor folosii doar preparate speciale pentru plante de apa, fertilizantii folositi in gradinarit nu au efect in apa

-fertilizarea cu un produs nou se va testa prima oara cu jumatate din doza prescrisa si se va observa comportamentul plantelor.Frunze noi, mai mari si o crestere mai rapida se va considera un fapt pozitiv si se poate doza apoi normal, la cantitatea prescrisa.

-adaugarea fertilizantilor in doze mici si la intervale mai mici de timp este mai avantajoasa decat introducerea unei cantitati mari de fertilizant dintrodata

-fertilizantii se vor utiliza cu zgarcenie, mai mult nu o sa ajute, ba chiar se poate sa dauneze plantelor

-se vor respecta dozajele de pe eticheta producatorului.Preparatele cu chelatori pot provoca la supradozaj probleme la scheletul pestilor.

-nu orice preparat care se gaseste are efect pozitiv la anumite acvarii.In functie de conditiile din acestea, poate sa aibe un efect slab sau chiar nul.In acest caz se recomanda schimbarea fertilizantului cu altul niu, dar acest lucru e bine sa se faca dupa efectuarea unui schimb masiv de apa.

 

Avantajele folosirii fertilizantilor cu elemente nutritive

Folosirea cu succes a fertilizantilor este dependenta de catitatile apei si conditiile din acvariu.Prin folosirea acestora se poate inbunatatii de multe ori cresterea plantelor in acvariile noastre. Aceste elemente pe care le contine solutia nutritiva sunt piatra de temelie pentru obtinerea de plante sanatoase, mari si cu o crestere optima.

Folosirea acestora in ape moi si sarace in minerale inbunatateste calitatea apei si se compenseaza lipsa naturala a nutrientilor.

Elementele nutritive sunt pastrate in apa sub forma de ioni, si asa e posibila asimilarea lor de catre plantele de apa.

Folosirea solutiilor nutritive face posibila cultivarea in acelasi bazin a mai multe plante cu conditii de crestere diferite intre ele, deci se permite o mai buna si mai estetica aranjare a unui acvariu., avand posibilitatea de a alege intre un numar mai mare de plante.

 

Fertilizarea cu dioxid de carbon

Carbonul este elementul de baza al vietii, fara de care viata nu se poate dezvolta.In timpul fotosintezei plantelor, se prelucreaza carbonul gazos cu ajutorul clorofilei, luminii si a apei rezultand substanta organica din care sunt formate plantele.Acest produs ajunge in forma de solutie de polizaharide in locurile unde este folosit sau stocat.In punctele de crestere , prin combinare a acestora cu diverse saruri nutritive ia nastere substanta celulara din care se dezvolta planta. In rizomi, bulbi si fructe aceste substante se stocheaza, deobicei sub forma de proteine si servesc de rezerva plantei. De aceea o asigurare a cantitatilor necesare de dioxid de carbon este o premisa pentru obtinerea de plante viabile si sanatoase.

In apa are loc un ciclu al carbonului destul de complicat, din derularea acestuia plantele reusind sa-si asigure in anumite proportii nevoia de carbon.Acidul carbonic este preferat de plante in acest proces deoareceimplica cel mai redus consum de energie.

Odata cu scaderea cantitatii de CO2 din apa, si implicit cresterea pH-ului, asimilarea carbonului devine tot mai dificila, implicit cresterea plantelor este ingreunata. In concluzie,anumite niveluri ale duritatii apei si a pH-ului limiteaza drastic posibilitatea noastra de a alege intre speciile de plante.

 

Dioxidul de carbon in apa

Dioxidul de carbon atmosferic se regaseste in apa intr-un procent foarte mic sub forma de acid carbonic H2CO3, restul regasinduse sub forma de CO2, la fel ca in aer. In contact cu aerul apa absoarbe aproximativ 0,33% dioxid de carbon, insa in contact cu solul acest procentaj creste deoarece bacteriile si radacinile elimina CO2 ca urmare a activitatii lor.

Alta sursa de carbon natural in acvariu o constituie expiratia pestilor si emisia de CO2 a plantelor pe timpul noptii. In apa moale si slab acida aceste cantitati pot fi suficiente pentru anumite specii nepretentioase de plante.Nu este insa o regula generala, cantitatea de dioxid de carbon variind foarte mult din mai multe motive. Pentru a mentine nivelul calciului in solutieeste nevoie de o anumita cantitate de dioxid de carbon liber. Peste o duritate de 10 KH aceste valori cresc foarte mult, tabelul de mai jos dandu-ne o idee despre cantitatea de CO2 necesara pentru mentinerea bicarbonatilor sub forma de solutie. Aceste valori variaza si in functie de temperatura, de aceea acest tabel are ca referinta o temperatura de 25 C.

 

Duritate carbonica …………….. Dioxid de carbon liber in apa mg/l
1…………………………………………..0,01
2…………………………………………..0,11
3…………………………………………..0,41
4…………………………………………..0,96

5…………………………………………..1,88
6…………………………………………..3,24
7…………………………………………..5,18
8…………………………………………..7,25
9…………………………………………..10,96
10………………………………………….15,1
11………………………………………….19,1
12…………………………………………..25,6
13…………………………………………..33,4

14…………………………………………..41,6
15…………………………………………..51,2
16…………………………………………..61,8
17…………………………………………..73,9
18…………………………………………..88,1
19…………………………………………..104,3
20…………………………………………..120,5

Dioxidul de carbon din acvariu isi echilibreaza constant concentratia cu cel din aer, de aceea nivelul lui scade permanent, putand sa ajunga chiar la valoarea zero.Aerarea apei cu pietrii de difuzare a aerului poate accelera acest proces, ajungand ca dupa cateva zile dioxidul de carbon sa nu se mai gaseasca deloc in acvariu.In asemenea bazine plantele cresc greu, sau chiar deloc, alegerea dintre numeroasele specii fiind ingradita drastic la cateva specii nepretentioase, care pot asimila carbonul direct din bicarbonati. Plantele submerse isi asigura in primul rand din dioxidul de carbon liber in apa carbonul necesar, folosind in acest proces putina energie. Daca CO2-ul e epuizat , plantele extrag carbonul legat din bicarbonati, acest proces consumand o mare cantitate de energie.In procesul de asimilare a carbonului din bicarbonati in frunza , dioxidul de carbon este smuls din bicarbonat iar calciul este depus la suprafata frunzei. Asa se formeaza petele de calciu care apar pe frunze in apa dura si saraca in CO2, putandu-se ajunge chiar la frunze acoperite complet cu un strat de calciu.

 

Fertilizarea cu dioxid de carbon

Cantitate de dioxid de carbon se masoara greu cu exactitate in apa si pentru acvaristica inca nu sunt aparate de masura care sa fie simple, eficiente si la indemana oricarui buget. Metodele exacte sunt complicate si costisitoare, asa ca estimarile raman cea mai folosita metoda de determinare a cantitatii de CO2 din apa. Oricum , cantitatea exacta de dioxid de carbon din apa nu ne da niciun indiciu asupra deficitului sau excesului gazului in apa, aceste valori fiind strict legate de duritatea carbonica a apei.In apa moale se gasesc de obicei aproximativ 10 mg la litru, cea ce este suficient pentru multe specii de plante. In apa dura, aceiasi cantitate este absolut deficitara, de aceea la apa dura folosirea fertilizarii cu CO2 este mult mai indicata si mai necesara. O cantitate mica , de obicei aduce o inbunatatire semnificativa a cresterii plantelor. Optim ar fi sa se ajunga la echilibrul dintre bicarbonati si acidul carbonic, dar acest lucru este aproape imposibil pe termen lung in apele dure. Exista diverse tipuri de aparate care folosesc tehnici diferite de producere si difuzare a dioxidului de carbon in acvaristica.

 

Sisteme de fertilizare cu dioxid de carbon

CO2 Optimal (Tetra)

Acest sistem este o combinatie intre o butelie sub presiune, cu electrovalva si o teava de difuziune a gazului. Cu ajutorul unor furtune gazul ajunge in acvariu in teava de difuzie a gazului care este prevazut cu o membrana semipermeabila la dioxidul de carbon. Tevile de difuzie se umplu cu gaz la intervale regulate, putanduse folosii mai multe in functie de capacitatea acvariului.Sistemul este recomandat la acvarii mici-medii cu apa semidura-dura. Pentru acvarii mai mari exista CO2 System tot de la firma Tetra.

 

Automat de fertilizare cu acid carbonic ZEO (Reiss)

In recipiente speciale se produce CO2 prin scurgerea acidului clorhidric peste pietrii de marmura . Gazul ajunge cu ajutorul furtunelor in recipienti mici cu membrana semipermeabila la CO2.Sistem recomandat acvariilor mici cu ama moale-medie. Din cauza folosirii acidului sistemul nu este foarte popular.

 

Floramat(Sander)

Sistem compus din butelie, electrovalva si vas de reactie.Cu ajutorul unei pompe de apa apa este trecuta prin vasul de reactie unde se imbogateste cu CO2. Vasul de reactie se umple regulat. Sistem recomandat la acvariile medii cu apa cu duritate medie.

 

CO2-System(Dupla)

Sistem compus din butelie sub presiune, reductor de presiune, si reactor conectat la pompa de apa a acvariului. Apa se imbogateste in reactor cu CO2.Sistem destul de uzual,recomandat de producator si pentru acvarii mari si apa dura. Debit reglabil la dioxidul de carbon.

 

CO2 Vario(Dennerle)

Reactor pus in interiorul acvariului, alimentat de la o butelie sub presiune prevazuta cu reductor de presiune. Sistem recomandat pentru acvarii mari cu apa dura.

 

Avantajele folosirii dioxidului de carbon in acvariu

Multe acvarii sunt alimentate cu CO2 in ultimii ani pentru a stimula cresterea mai rapida si mai armonioasa a plantelor.Fertilizarea cu dioxid de carbon aduce cateva avantaje.

-nivelul pH-ului se mentine la un nivel neutru spre slab –acid, si nu apar variatii mari ale acestuia.
-tuturor plantelor li se faciliteaza absorbtia carbonului, deci cresterea
-formarea puilor si a radacinilor este accelerata cea ce duce la o mai buna adaptare a plantelor noi
-este posibila folosirea unei intensitati luminoase mai mari, cea ce permite cresterea unor plante mai pretentioase
- creste posililitatea pastrarii unui numar mult mai mare de specii de plante, deci apar posibilitati noi de decorare a acvariului

Plantele mele nu mai cresc, care este motivul? Aceasta intrebare necesita o cercetare amanuntita a conditiilor din acvariul in cauza.Anumite dereglari de crestere apar inevitabil, dar doar in timp, acumulandu-se aceste dereglari duc la stagnarea din crestere a tuturor plantelor din acvariu.De multe ori doar anumite specii manifesta aceste simptome, nevrand sa creasca in acvarii in care alte plante nu arata nicio dereglare de crestere.Asemenea comportamente nu se pot determina exact, in sensul ca simptomele sunt caracteristice mai multor factori de influenta negativa.

 

Greseli in aranjarea substratului

Simptomele care ne indica un substrat inadecvat pentru plante sunt radacinile negre si slabe, si plante care sresc degenerat. Se verifica urmatoarele:

-granulatia: granulatia prea mica sub 1mm sau granulatie diferita cu continut mare de nisip fin se compacteaza cu timpul.Ca proba, degetul trebuie sa intre relativ usor pana pe fundul acvariului prin substrat.

-adaosurile: compostul, pamantul de flori, turba si alte materii organice nu au ce cauta in acvariu.

-colmatarea: la granulatii prea mari , peste 5 mm hrana si dejectiile pestilor patrund prin substrat si se acumuleaza la fundul acvariului. Acestea produc hidrogen sulfurat, care e otravitor pentru pesti in cantitati foarte mici, si duce la dezechilibre in oxigenarea apei. Radacinile plantelor sunt primele care au de suferit, de aceea se recomanda un substrat cu granulatie de la 1-4 mm si sifonarea permanenta a stratului de mal care se formeaza in acvariu.

-temperatura substratului: substratul rece impiedica cresterea plantelor.De aceea trebuie urmarit ca diferenta de temperatura intre substrat si apa acvariului sa nu depaseasca 2 grade.

-vechimea: substratul prea vechi”oboseste”, pierde din calitatile sale nutritive, de aceea nu trebuie sa ramana mai mult de 3 ani in acvariu.

 

Greseli de temperatura

Daca distanta dintre frunze la speciile cu tulpina inalta este exagerat de mare, acest fapt se datoreaza probabil temperaturii prea mari din acvariu. De asemenea poate fi vorba si de un raport gresit intre intensitatea luminii si temperatura acvariului.Cu cat temperatura este mai mare, este nevoie de mai multa lumina in acvariu, altfel plantele cu tulpina se vor intinde prea mult, si frunzele vor fi rare. Temperatura prea mare este de asemenea de evitat la apele sarace in elemente nutritive, deoarece o temperatura prea mare face sa creasc viteza cu care sarurile din apa sunt asimilate, ducand rapid la lipsa totala a acestora din apa. De aceea trebuie completat regulat cu solutii nutritive.

Temperaturile prea scazute blocheaza cresterea plantelor tropicale pe care le creastem in acvariu. Trebuie evita de asemenea formarea de straturi reci si calde in acvariu, deoarece acest lucru duce la distrugerea plantelor. De aceea se recomanda o miscare usoara dar continua a apei atat pe verticala cat si pe orizontala. Plante cu cerinte foarte diferite de temperatura nu se cultiva impreuna in acelasi acvariu.

 

Greseli de iluminare

Indicii pentru o iluminare prea slaba sunt spatiile mari intre frunze la plantele cu tulpina, pierderea frunzelor in zona de jos a acvariului, frunze mai mici, tulpina subtire si cu crestere foarte rapida, si deobicei frunze de culoare verde-palid.Specii cu cerinte diferite de iluminare nu se vor cultiva impreuna in acelasi bazin, ci se vor alege plante cu cerinte asemanatoare.Lumina prea puternica este dezavantajanta daca cantitatea de nutrienti din apa este foarte mica, deci la o iluminare puternica va trebuii marita doza de nutrienti. Principalele greseli de iluminat sunt:

-culoarea luminii tuburilor alese pentru iluminatul acvariului
-patrunderea slaba a luminii in apa
-intensitate luminoasa prea mica
-durata de iluminare prea scurta
-tuburi de neon folosite timp indelungat

 

Alegerea gresita a plantelor

Deoarece cerintele plantelor in cea ce priveste apa, iluminatul sunt diferite, pot aparea in conditiile date ale unui acvariu plante care sa creasca foarte bine, altele care cresc incet sau stagneaza, si plante care mor, nu pot supravietuii in conditiile asigurate. Pe langa greselile care se fac in privinta substratului, a temperaturii si iluminarii trebuie tinut cont si de cerintele particulare ale plantelor in cea ce priveste calitatea apei din punct de vedere a duritatii si a pH-ului. Plantele care au nevoie de o apa moale si acida nu vor putea creste in apa dura si/sau alcalina. Deci la plante foarte selective in cea ce priveste conditia apei mai bine renuntam pentru ca nu se vor adapta niciodata la alte conditii. De aceea este bine sa alegem plantele in functie de apa care o avem noi, sa putem asocia un numar cat mai mare de plante cu cerinte asemanatoare, -lucru care de cele mai multe ori nu e chiar simplu.

 

Greseli de intretinere

Manipularea gresita a plantelor in timpul ingrijirii lor, la sadirea sau la mutarea lor duce de multe ori la pierderea frunzelor sau chiar la pierderea intregii plante.Urmarea acestei manipulari gresite poate fi o crestere incetinita, sau o dezvoltare sub standardele normale pentru specia respectiva. Aceste inconveniente se evita daca se tine cont de urmatoarele reguli de baza:
-la alegerea plantelor sa avem in vedere exemplare sanatoase si cu ritm bun de crestere pentru specia respectiva
-nu se vor alege plante mici, incomplet dezvoltate, dar nici prea mari, batrana
-radacinile trebuie taiate corect
-la sadire se va avita presiunea prea mare asupra plantei
-se va tine cont la plantare ca radacinile sa fie ingropate conform cerintelor speciei respective
-plantele cu tulpina care se sadesc in grupe nu se vor sadii in manuncgiuri, ci fir cu fir, avandu-se grija sa se lase un spatiu suficient intre ele

-intinerirea si tunderea plaqntelor se va face la intervale regulate
-zonele prea aglomerate se vor rarii periodic
-plantele odata plantate intr-un loc nu se vor rasadii la intervasl scurt de timp din nou

 

Tulburari de hranire a plantelor

Problemele de crestere a plantelor datorate hranirii gresite sunt greu de diagnosticat. Simptomele care apar nu sunt totdeauna specifice, in principal deoarece la producerea acestora isi dau concursul mai multi factori perturbatori in acelasi timp.Mai enumeram odata principalele cauze si efecte care apar frecvent. Lipsa fierului se manifesta prin ingalbenirea frunzelor , acestea devenind si usor casante.Lipsa de nutrienti se manifesta prin crestere inceata,frunze de dimensiuni anormal de mici, cu o culoare palida, nesanatoasa. Motivele sunt diferite. Chiar si o fertilizare in exces poate influenta negativ cresterea plantelor.Lipsa de acid carbonic in apa duce la formarea de plante mici, frunze mici si chiar la moartea unor specii mai sensibile.

 

Substante otravitoare

Definirea acestui termen nu este simpla in contextul analizat. Unele substante , inerte, neotravitoare actioneaza in anumite conditii ca otravuri puternice. Ca exemplu cuprul, zincul si borul fac parte din majoritatea fertilizantilor din comert pentru plante de apa, dar in concentratii mari aceste substante au un efect otravitor acupra plantelor.

Otravurile din substrat se formeaza ca urmare a activitatii bacteriilor anaerobe prezente aici, in lipsa unei circulatii satisfacatoare a oxigenului in substrat.Hidrogenul sulfurat care se formeaza este o otrava puternica care in concentratii mici este deja letala pentru plante si pesti. Ca metoda de recunoastere sunt zone negre in substrat, radacini negre la plante si un miros neplacut in acvariu.

Alta categorie de substante otravitoare sunt cele care le introducem deliberat in apa pentru combaterea anumitor boli la pesti, impotriva algelor, a melcilor sau a hidrelor de apa. In general sunt substante care odata ajunse in celula plantei distrug protoplasma acesteia.Distrugerea protoplasmei are loc ca urmare a combinarii proteinelor cu substanta folosita ca tratament, sau prin intreruperea de catre acestea a procesului de respiratie a plantei. Schimburile de apa sunt singurele care pot limita efectul acestor substante prin diluarea concentratiei lor.

 

Probleme cu algele

In sistematizarea plantelor algele ocupa treapta cea mai de jos. Cu ajutorul clorofilei acestea pot asimila si creste independent. In general traiesc submers, sunt unicelulare sau formeaza colonii de celule, iau forma de fire lungi, cu cau fara ramificatii sau chiar de frunza..Reproducerea are loc prin diviziune celulara, spori, conjugare sau insamantare.Algele care apar in acvariu fac parte din urmatoarele grupe.

 

Alge albastre

Cyanobacteria sunt denumite asa dupa colorantul lor specific, Phycocromul, care le confera o culoare neagra, albastru-verzui sau maro inchis.Multe alge albastre au un invelis celular care formeaza mucus, iar cele sub forma de fire se pot deplasa in acvariu. Exista aproximativ 2000 de specii care traiesc in apa si pe uscat.

 

Alge de substrat(maro)

Bacillariophyceas sunt plantute unicelulare de culoare maronie cu o carapace dura formata din doua parti semisferice care le protejeaza. Din acest motiv se simt usor aspru la pipait. Traiesc pe fundul apelor dulci moi. In mare aceste alge au un rol important in formarea planctonului.

 

Alge verzi

Chlorophyta sunt sau unicelulare sau formeaza fire simple si ramificate.Sunt cunoscute peste 13000 de specii, traiesc in masa apei, prinse de substrat sau pe uscat.

 

Alge rosii

Rhodophyta traiesc in special in apa marina, dar cateva specii traiesc in apa dulce. Formeaza organe cu care se pot prinde de diverse suporturi aflate la indemana. Algele rosii se pot deosebii de cele verzi prin punerea lor in acetona sau alcool.astfel pigmentul verde se dizolva lasand in urma doar pigmentul rosu.Algele verzi devin transparente.

 

Combaterea algelor

Algele nu sunt doar inestetice in acvariu, ele dauneaza direct plantelor prin extragerea nutrientilor si a dioxidului de carbon din apa.In general algele sunt in avantaj, cand conditiile devin neprielnice in acvariu, ele multumindu-se cu cantitati mult mai mici de nutrienti. Ca urmare are loc o explozie a dezvoltarii anumitor specii de alge. O dezvoltare excesiva a algelor in acvariu are ca si cauza o dezvoltare slaba a plantelor superioare.

Din cauza cerintelor diferite a grupelor de alge, nu intotdeauna dezvoltarea lor excesiva este o urmare a cresterii slabe a plantelor superioare. Multe tipuri de alge nu sunt recunoscute corect de acvaristi, ca urmare apar probleme legate de combaterea lor nespecifica. Descrierea care urmeaza ar trebuii sa fie de ajutor.

 

Algele albastre

Descriere: Oscillatoria si alte specii.Crestere uniforma cu aspect murdar,ca o piele albastra-verzui car acopera frunze, pietre, substratul.In apa apare un miros specific de apa statuta.

Aparitie:Algele albastre isi incep dezvoltarea in special pe substrat, si acopera totul in cale cu o pelicula albastru-verzuie, relativ groasa si cu aspect murdar.Plantele sunt efectiv sufocate.Cauzele acestei invazii sunt multiple. Multe specii folosesc ca resurse materia organica aflata in apa, de aceea ca si cauza se asociaza cu o inrautatire a conditiilor de viata din acvariu. Alte cauze frecventa sunt lumina solara,substratul in stare de descompunere(tot conditii proaste), prea multe resturi alimentare, schimburi prea rare de apa sau supradozarea fertilizantilor.

Combatere:Valori ale pH/ului sub 6 nu sunt tolerate de obicei. Pesti de genul M.Vellifera, Black Molly mananca uneori aceste alge dar nu cu prea mare placere din cauza gustului amar. La fel Pomaceele sunt bune pt combaterea lor dar de cele mai multe ori cresc mai repede decat reusesc melcii sa le consume.Exista produse chimice pentru combaterea lor, a caror eficienta creste daca se lasa acvariul complet in intuneric pentru 48 de ore inainte de tratament. Deasemenea intreruperea iluminatului timp de 4-6 zile ajuta uneori.Mai multe schimburi de apa consecutive pot sa strice conditiile favorabile de dezvoltare.

 

Algele de substrat

Descriere:Sunt numite uneori gresit alge maro.Cresc sub forma de patura maronie peste substrat, decor, plante,au aderenta destul de ridicata si se simt aspru la pipait.

Aparitie: Majoritatea au nevoie de un pH peste 7,5 si de lumina slaba. La o iluminare adecvata vor aparea rar si nu sunt invazive.,/p>

Combatere: Pestii mancatori de alge si melcii le consuma cu placere. Exista algicide specifice.O crestere a duratei si intensitatii luminii inpiedica dezvoltarea lor.

 

Algele verzi tip „vata”

Descriere: In general din genul Ulathrix, Pe substrat apar gramezi de alge subtiri, de consistenta vatei,verzi, fara fixare propriuzisa de substrat.

Aparitie:Apar de obicei aduse cu plantele noi.Conditii de proliferare asemanatoare cu cele de la algele verzi filamentoase.

Combatere: Strangere manuala sau sifonare regulata , oricum dupa o faza de dezvoltare puternica dispar de la sine.Intr-o oarecare masura ajuta pestii care mananca alge.Exista preparate chimice in comert, aceleasi ca pentru algele verzi filamentoase.

 

Algele verzi filamentoase

Descriere: de obicei alge verzi din genul Spirogyra. Formeaza gramezi de fire lungi, verde deschis, ramificate.

Aparitie: Dintre toate algele acestea au nevoie de conditiile cele mai asemanatoare cu plantele superioare. Aparitia lor indica in general conditii foarte bune in acvariu.La lumina puternica aceste alge se dezvolta si mai bine.se dezvolta destul de repede dar sunt mai putin daunatoare plantelor decat celelalte alge, singurul inconvenient este consumul nutrientilor din apa.Totusi plantele cu frunze fine pot fi sufocate de dezvoltarea lor masiva.

Combatere:Preparate chimice contra lor exista dar folosirea lor este critica pentru plante Se pot aduna cu ajutorul unui bat din lemn neslefuit sau se pot folosii cu succes pentru combaterea lor specii ca Ancistrus,Pterygoplychtis, Otocinclus.

 

Algele verzi unicelulare

Descriere:alge verzi din genul Volvox si altele.Apa se coloreaza in verde, mai tarziu verde opac.Sunt alge verzi, microscopice care formeaza colonii si se inmultesc rapid.

Aparitie:Se introduc de obicei cu hrana vie(daphnia) adusa din balti.Se dezvolta la intensitati mari ale luminii si mult azot sau nutrienti in apa.

Combatere:Schimbari masive de apa, acvariul se tine la intuneric3 zile.Se pot adauga algicide.Sunt sensibile la radiatia ultravioleta.

 

Algele tip “barboase”

Descriere:Alge rosii din genul Compsopogon. Ajung pana la 15 cm, slab ramificate, relativ groase, verde inchis pana la verde-negru. Se prind bine de frunze si se indeparteaza greu, de multe ori cu bucata din frunza pe care s-au prins.

Aparitie:apar de obicei cu plantele noi pe care le aducem.Colonizeaza partea tanara a plantei, in zonele cele mai luminoase, dar cresterea ei nu depinde neaparat de intensitatea mare a luminii.Apa dura cu deficit de dioxid de carbon si pH ridicat este ideala pentru dezvoltarea lor, dar apar frecvent si in apa moale.Cantitati mari de nitrati determina dezvoltarea. La o colonizare puternica a plantei poate impiedica patrunderea luminii la aceasta.

Combaterea: Din cauza aderentei mari la planta nu se poate rupe fara a strica suportul de care s-a atasat.Cel mai bine se indeparteaza partile de plante invadate de alge cu totul.In stadiu tanar, este consumata de pestii mancatori de alge.Exista preparate chimice pentru combaterea lor, insa tratamentul trebuie repetat.De interes este adaugarea de dioxid de carbon in apa, dupa 6-8 saptamani algele cresc tot mai slab pana dispar.In general aceste alge nu apar in bazine in care se face regulat fertilizare cu CO2.

 

Algele verzi tip „pensula”

Descriere: Sunt alge verzi din genul Pitophora. Se prind de frunze intr-un punct, din care cresc fire slab ramificate, verde deschis cu lungimea de 2-3 cm.

Aparitie: Populeaza de obicei pietrele, lemnul, dar si palntele cu frunze mari.Lumina puternica, dioxidul de carbon si apa bogata in nutrienti amplifica dezvoltarea algei.

Combatere:E daunatoare doar in invazii masive, dar in general pestii consumatori de alge o mananca bine.Se rupe relativ usor de pe substrat. Preparatele chimice impotriva algelor filamentoase o distrug.

 

Algele verzi tip „puncte”

Descriere: O alga mica care formeaza puncte verzi de maxim 3 mm in special pe geamul acvariului dar si pe frunzele mari.Adera foarte bine la substrat

Aparitie:In general apare la formarea unui bazin nou, din cauza apei nestabilizate inca, dar si in cazul inrautatirii conditiilor din acvariu.Nu sunt periculoase, dar inestetice si reticente la tratamente.

Combatere: Dispare de la sine cand conditiile revin la normal in apa.Pestii si melcii le consuma. Algicidele raman fara efect.

 

Algele negre tip „puncte”

Descriere:O alga rosie formata din fire foarte scurte, creste sub forma de colonii si formeaza pete negre , rotunde , inestetice.Acestea ajung la 5 mm diametru si invadeaza partea superioara a frunzei.Se formeaza initial la marginea frunzei, apoi invadeaza spre interior, formand pete negre care se intrepatrund.

Aparitie:Aparitia acestora nu depinde de compozitia apei si nici de iluminat.Se inmultesc rapid si invadeaza si frunzele din jur.In cazul unor invazii puternice frunzele mor.

Combatere:Este deosebit de dificila.Doar melcii in numar mare pot face fata, pestii mancatori de alge o evita, si nici produsele pentru combaterea chimica nu sunt eficiente.

 

Alge verzi tip „blana”

Descriere:Alge verzi din genul Oedogonium. Crestere deasa, fire subtiri, neramificate, de un verde deschis. Se fixeaza de obicei pe fata superioara a frunzelor sau pe tulpina plantelor.Lungimea firelor variaza de la 2 la 20 mm.

Aparitie:Plantele active, cu crestere rapida sunt preferate, majoritatea speciilor fiind invadate.Invazia masiva poate duce la pierderea frunzelor.Evident, apa incarcata cu substante organice, cu nitrati, este favorabila dezvoltarii acestei alge.In rest, celalalte calitati ale apei sau lumina sunt de prea mica importanta pt dezvoltarea algei.Invazia este deosebit de rapida, plantele din jur fiind rapid populate.

Combatere: Indepartarea mecanica dauneaza frunzelor.O curatenie exemplara, schimburi dese de apa in acvariu impiedica dezvoltarea ei. Formele scurte sunt mancate bine de pestii mancatori de alge si de melci, pe cand formele mai lungi sunt ignorate.Cel mai bine se indeparteaza frunzele invadate cat mai repede. Dupa o perioada de dezvoltare masiva apare o perioada de stagnare sau chiar regres.Exista preparate chimice eficiente in combaterea ei, dar tratamentul trebuie repetat de doua ori pentru a fi eficient.

 

Alge negre tip „pensula”

Descriere:Alge rosii din genul Andouinella.din punctul de aderare pornesc fire foarte subtiri de culoare verde-negru, putin ramificate. Formeaza buchete de forma unui varf de pensula de 5-20 mm, care sunt foarte aderente.Exista forme scurte si forme lungi.

Aparitie:Apar practic pe toate obiectele din acvariu inclusiv pe plante.Se inmultesc rapid, prin spori,populand rapid alte plante.Incepe de obicei sa se dezvolte la marginea frunzei, invadand spre interior.frunzele atacate mor repede. Apa incarcata cu acizi organici si pH mic formeaza un mediu propice de dezvoltare.In cazul unei ape dure, depunerile de calcar de pe frunze sunt un mediu propice pt ancorarea algei.

Combatere: Pestii mancatori de alge si melcii mananca doar forma scurta. Indepartarea mecanica duce la distrugerea frunzei.Formele mai lungi reactioneaza la introducerea de CO2 in apa.Dupa 2-3 luni se desprind de pe substrat si pot fi sifonate de pe fundul bazinului.La o fertilizare constanta cu CO2 nu trebuie sa ne asteptam la o aparitie a acestor alge.Forma scurta este reticenta la acest tratament.Tratamentul cu preparate chimice contra acestor alge trebuie repetat de mai multe ori pentru a fi eficient.

 

Profilaxie impotriva algelor

Anumitor grupe de alge li se poate stopa conditionat dezvoltarea cu masuri profilactice.Aceste masuri nu sunt o garantie ca algele nu-si vor face aparitia.

Metode de intampinare a dezvoltarii excesive a algelor sunt conditii cat mai bune in acvariu,pentru plante, numar redus de pesti,hranire moderata, filtrare buna, schimburi dese de apa si sifonarea periodica a substratului. Modificarea pH-ului poate fi destructiva pentru anumite grupe de alge, dar acestea lasa locul liber altor genuri care sunt mai adaptate noului pH.

Anumite specii de pesti sunt cunoscute ca mari consumatori de algePentru aceasa misiune sunt folositi pestii care consuma hrana vegetala, sub forma de alge dar lasa plantele din acvariu neatinse.Acesti pesti mananca de obicei doar formele de inaltime mica, rar si pe cele filamentoase de inaltime mai mare.Pestii vivipari mananca de exemplu algele albastre, si pe cele de substrat(maro), la fel si C.aymonierii, C.siamensis.Inpotriva algelor filamentoase sunt mai eficienti Ancistrus,Otocinclus, Hypostomus, cu toate ca C.siamensis este eficienta si in cazul acestora. Melcii sunt eficienti in cazul algelor albastre, dar si a algelor verzi tip „punct” si a algelor „blanoase”.

Produsele chimice care se folosesc de obicei (algicidele) sunt eficiente impotriva algelor de substrat(maro) si a algelor filamentoase.

Tetra-Algizid, actioneaza repede si eficient impotriva algelor de substrat.

Tetra Algetten actioneaza mai incet, eliberand substantele active in timp, pe perioade de mai multe saptamani. La inceput, concentratia substantei in apa creste treptat evitandu-se astfel socul pentru plante. Algele albastre se distrug, deasemenea si cele „barboase”.

Protalon 707 se adauga timp de o saptamana in acvariu, e eficient impotriva diverselor alge filamentoase, si mai putin eficient impotriva celor albastre.

La multe preparate cu actiune rapida exista pericolul ca in bazinele bine plantate sa le scada eficienta, nereusind sa omoare algele definitiv.Se recomanda adaugarea din nou in bazin a unei jumatati din doza recomandata. In general dupa un tratament cu algicide trebuie sa ne asteptam la pagube si in randul plantelor, mai mici sau mai mari in functie de produsul folosit.Daca se respecta instructiunile de dozare aceste neplaceri pot fi reduse. Dupa o combatere pe cale chimica a algelor se recomanda sa se faca un schimb masiv de apa pentru eliminarea cat mai completa a toxinelor.

Ciclul azotului pe intelesul tuturor

Am observat ca modul de efectuare a ciclului azotului, ciclarea, nu este prea bine inteles si respectat de catre noii acvaristi si de aceea m-am gandit sa il explic intr-o forma mai accesibila si celor care de abia si-au cumparat un acvariu si doresc sa se bucure de el. Respectarea unor reguli simple ,zic eu, va va ajuta sa obtineti rezultatul dorit. In acest articol exista o parte de teorie precum si cateva considerente practice.
Majoritatea celor care au ca hobby acvaristica il abandoneaza din cauza faptului ca devin frustrati atunci cand toti pestii incep sa moara. De obicei proprietarii merg si cumpara noi pesti. Majoritatea acestor dezastre pot fi evitate prin intelegerea ciclului azotului si o urmarire indeaproape a parametrilor apei.
Pestii elibereaza amoniac prin dejectii. Amoniacul este eliberat si atunci cand resturi de hrana excesiva si pesti morti sunt lasate sa se descompuna in acvariu. De aceea, este foarte important sa nu hraniti pestii in exces si sa mentineti un nivel ridicat de curatenie in acvariu. Amoniacul este toxic pentru pesti, atunci cand nivelul acestuia creste foarte mult si asta se intampla deoarece bacteriile numite nitrosomonas nu s-au dezvoltat inca. Ele sunt cele care descompun amoniacul in nitriti(NO2), substante care sunt mai putin toxice decat amoniacul.
Bacteriile nitrosomonas vor adera la orice suprafata, cum ar fi: substrat, in interiorul filtrului, pe buretele filtrului, etc. In primele doua saptamani, se va remarca o reducere a nivelului de amoniac, iar nivelul de nitriti va incepe sa se mareasca.
Dupa aceea, nitritii vor fi descompusi de nitrobacterii in nitrati. Nitrobacteriile se vor depune pe acelasi tip de suprafete ca nitrosomonas. Nitrobacteriile vor produce nitrati prin descompunererea nitritilor. Nitritii pot fi periculosi pentru pesti daca este permis sa depaseasca un anumit prag de siguranta, de regula >0,3mg/l. Cand se observa ca nivelul de nitriti se reduce, puteti sa va asteptati sa creasca nivelul de nitrati.
Intr-un acvariu nou, se poate observa o crestere usoara de amoniac si bineinteles de nitriti, atunci cand adaugati un numar important de pesti noi. Un acvariu „matur” nu ar trebui sa prezinte niveluri detectabile de amoniac sau nitriti. Daca aceste substante sunt prezente in acvariu, trebuie sa determinati cauzele aparitiei si sa rezolvati problema cat se poate de repede.
Nitratii(NO3) nu sunt atat de toxici ca precursorii lor. Majoritatea pestilor toleraza chiar si nivele ridicate de nitrati, daca aceasta crestere este lenta. Pestii care stau intr-un astfel de mediu nu vor trai foarte mult si nu-si vor atinge potentialul maxim. O alta problema cu nivelul ridicat al nitratilor apare atunci cand adaugam pesti noi. De obicei, poluantii din apa sunt mult prea numerosi pentru ca noii veniti sa se adapteze, si de aceea pestii se imbolnavesc sau mor. Nivelul ridicat de nitrati este raspunzator si pentru reducerea rezistentei la boala. Plantele folosesc nitratii din apa ca si hrana. Daca acestia sunt in cantitati excesive in apa, plantele vor stoca in interiorul lor nitratii. Acest lucru va duce la otravirea plantelor cu nitrati. Se va observa faptul ca acestea nu mai cresc si frunzele lor se distrug si in final planta va muri. Ca o regula generala, un nivel de nitrati sub 25-50 ppm nu va dauna pestilor sau nu va incetini cresterea lor.
In general, pentru majoritatea oamenilor, cea mai usoara metoda de reducere a nitratilor este de a schimba apa. Bacteriile nitrosomonas si nitrobacter sunt aerobe, ceea ce inseamna ca au nevoie de oxigen pentru a supravietui. Numarul lor poate fi afectat de lipsa oxigenului, ca de exemplu un substrat care este plin de reziduuri cauzatoare de pungi anaerobe(lipsite de oxigen) sau zonele din acvariu care nu primesc suficient oxigen din cauza circuitului deficitar al apei. Cand curatati acvariul, fiti atenti sa nu-l curatati excesiv de bine. Nu curatati filtrul, insertiile, substratul, etc. in aceeasi etapa – s-ar putea sa riscati sa pierdeti parti importante din bacteriile benefice. Clorul si cloramina le vor ucide, precum si apa fierbinte, asa ca fiti atenti cand clatiti filtrele.
Atat nitrosomonas cat si nitrobacter au nevoie de micro-elemente nutritive care nu se gasesc in osmoza inversa, apa distilata sau alte forme de apa purificata. Unele antibiotice vor ucide si bacteriile benefice. Atunci cand tratati cu antibiotice apa din acvariu, verificati daca apare o crestere a poluarii. Depasirea pragului de siguranta la un anumit poluant depinde de toleranta si de specia pestilor pe care ii aveti. Incercati sa incepeti cu speciile mai robuste (rezistente) si mentineti nivelul de amoniac si nitriti la cel mai redus nivel pe care vi-l indica scala care vine odata cu kitul de testare. Intr-un acvariu nou, nu trebuie indepartat tot amoniacul si nitritii intrucat bacteriile au nevoie de hrana pentru a supravietui. Atunci cand se observa cresterea rapida a acestor niveluri, se vor face schimbari partiale ale apei.
Acestea fiind spuse putem trece si la considerente de ordin practic.
In general un ciclu al azotului dureaza intre 4 si 8 saptamani, uneori mai mult.
La o saptamana de la setarea acvariului, timp necesar plantelor sa prinda radacini si apei sa elimine gazele dizolvate se pot pune primii pesti, preferabil din specii rezistente( corry este un bun exemplu) pentru inceperea ciclului azotului. Acesti pesti in final vor fi afectati si vor muri sau vor trai mai putin decat media. In cazul in care nu sunt pesti suficienti in bazin ciclul nu va porni, iar daca sunt prea multi vor muri pestii din cauza cantitatii prea mari de ammoniac. Numarul de pesti ce se recomanda a fi pusi in bazin depinde de marimea bazinului, a pestilor, a filtrului, etc. Personal am inceput ciclul azotului, la un bazin de 200l, cu 6 corry.
Dupa adaugarea pestilor, la 3 zile se testeaza amoniacul si se continua pana incepe sa scada ajungand la zero, De asemenea, in cazul in care se observa ca pestii respira rapid, inoata dezordonat si la suprafata, se vor lua masuri de scaderea amoniacului, prin schimburi de apa. Nitritii se vor testa la o saptamana de la introducerea pestilor. Se vor face schimburi de apa pana ce acestia vor ajunge spre zero.In momentul in care nitritii scad, nitratii vor incepe sa creasca si vor fi mentinuti in limite prin schimburi de apa. Dupa circa doua saptamani se vor testa nitratii si vor fi mentinuti in limite normale tot prin schimburi de apa. La un moment dat nitratii vor scadea, acesta fiind un semn ca bacteriile nitrificatoare s-au dezvoltat. In momentul cand ajung la valori normale se mai pot introduce alti pesti, tot in numar limitat. De asemenea si Ph ul creste in timpul acestui proces, dupa care va reveni la valorile initiale. Daca se vor introduce prea multi ciclul azotului va fi repornit. Saptamanal se pot introduce cativa pesti pana se va atinge numarul dorit de pesti in acvariu. Recomand schimburi mai dese si in cantitate mai mica, aproximativ 25-30% din volumul bazinului, in cazul in care se schimba mai multa apa poate aparea socul de ph.
Ciclul azotului se poate porni cu orice materie organica aflata in apa. De exemplu se poate lua un burete murdar din filtrul altui acvariu matur, se poate folosi apa dintr-un bazin ciclat sau chiar se poate incepe prin introducerea deliberata in apa de ammoniac. Totusi aceasta practica se recomanda acvaristilor avansati.

Ce nu trebuie sa faceti :
1. NU adaugati alti pesti, asteptati incheierea ciclului azotului:
2. NU schimbati mediile filtrante deoarece sunt suport pentru bacteriile benefice:
3. NU deranjati coloniile de bacterii pana nu se stabilzeaza;
4. NU hraniti pestii in exces;
5. NU incercati sa modificati ph ul deoarece bacteriile nitrificatoare pot fi afectate de acest lucru, in timpul ciclului azotului este normala cresterea ph, acesta revenind la valori normale odata cu incheierea ciclului.

sursa: http://forum.acvarist.ro/showthread.php?4559-Ciclul-azotului-pe-intelesul-tuturor

Instalatie CO2 home-made


Desi risc sa ating din nou un subiect care a mai fost discutat pe forum, am sa incerc sa o fac inca o data, pentru ca altii ca mine, care doresc sa-si construiasca o bomba de Co2 sa aibe toate informatiile stranse la un loc.
Nu pot avea pretentii ca aceasta varianta este optima, ca este cea mai buna, dar la acvariul meu, un Juwel Delta de 150 l a avut un impact favorabil asupra cresterii plantelor si a scaderii de Ph-ului, in conditiile in care, Ph de la apa de la robinet este usor cam mare pentru speciile de pesti pe care doresc sa le cresc. Reteta cu drojdie pe care am ales-o este una preluata de pe forumurile de acvaristica, modificata pentru a genera un debit relativ constant de cca 1 bula / sec timp de aprox 3 saptamani, fara interventie.
Bomba am construit-o cu ajutorul unui prieten V, care m-a sfatuit pentru a o putea duce la capat. MERCI V!
Precizez din start ca o bomba de Co2 homemade este o sabie cu doua taisuri, de care sunt constient, dar cu o oarecare grija poate fi controlata pentru a nu risca o cadere majora de Ph care ar cauza probleme mari printre vietuitoarele acvariului.

Nu am o experienta vasta in acest domeniu, dar am sa incerc sa prezint problemele cu care m-am confruntat eu la construirea ei precum si micile neajunsuri carora am incercat sa le gasesc solutii.

Ideile constructive din acest proiect nu imi apartin, sunt preluate din diverse topicuri, ceea ce am incercat sa realizez practic, precum si in postul de fata, este doar sa adun laolalta aceste idei. E bine, e rau, voi puteti sa decideti.

Pentru a porni o Instalatia de Co2 trebuie sa avem in vedere cele 2 parti importante ale sale: hardware-ul si amestecul cu drojdie.

Hardware-ul

Este compus din
- sticla
- dop
- furtun Co2
- numarator de bule
- valva antiretur
- reactor Co2

Voi lua pe rand fiecare componenta si o voi detalia asa cum a realizat-o eu.

Sticla
Este o sticla de bere, preferabil cu peretele mai tare intrucat in cazuri exceptionale sa nu riscati sa faca explozie.

Dopul
Este o parte importanta a partii care produce Co2 intrucat face legatura intrea aceasta si furtun. Problema esentiala este ca legatura intre furtun si dop sa fie etansa pentru a nu avea pierderi de Co2, lucru care automat ar duce la un randament scazut al intregii instalatii.
Pentru a asigura etanseitatea dopului am pornit de la o idee preluata de pe un site, aceea a unui dop ce are in parte centrala un tub gaurit de care se poate prinde furtunul de Co2. Am cumparat 2 prezoane de plastic, din acelea cu care se prin capacele de WC (cca 2.5 RON), le-am dat o gaura in lungul lor, cu un burgiu de 2 mm, am gaurit dopul de la sticla si, cu 2 garnituri din acelea de gaz, am strans prezonul de dop. Initial am vrut sa las suruburile de cauciuc, dar in final am reununtat si am pus suruburi normale. Stiu ca Co2-ul e coroziv, dar nu ma doare mana in caz de urgenta sa le schimb. Pentru o si mai buna etansare, am uns totul cu silicon. Rezultatul se vede in poza.

Poza e facuta inainte gauririi longitudinale. Si inca ceva: carligul din capat l-am taiat.

Furtunul de Co2
L-am cumparat de pe un site online de acvaristica (undeva pe la 8 RON). Pentru ca nu stiu care e politica forumului vis a vis de reclama, nu ii pun numele. Doritorii insa pot sa-mi dea un pm. Baietii de acolo au fost foarte prompti si amabili. Am folosit un furtun JBL de Co2, de 3 m, care am inteles ca e mai bun decat unul normal, tot datorita efectului coroziv al gazului.
Furtunul se conecteaza la sticla prin intermediul unui robinet cu ajutorul caruia se poate regla putin debitul, daca e nevoie si, eventul, a inca unuia cu ajutorul caruia se poate goli excesul de gaz.

Numaratorul de bule
L-am improvizat dintr-un numarator de bule (de aer), de la un set de perfuzii, cumparat din farmacie (2.5 RON). L-am umplut cu putina apa si l-am racordat la furtun. (Ok, este o piesa care nu e dedicata lucrului cu CO2-ul, dar sper sa reziste). Numaratorul se observa in poza cu Reactorul de CO2

Supapa antiretur
Este o piesa ESENTIALA a ansamblului. Nu va recomand sa faceti compromisuri vis a vis de ea. Previne apa din acvariu sa curga afara. Eu am patit-o, stiu care e problema si nu doresc nimanui. Am cumparat-o tot din petshopul acela, marca JBL, tot undeva pe la 8 RON. Supapa antiretur se observa in poza cu Reactorul de CO2

Reactorul de Co2
Asa zisul reactor este facut pe principiul unuia descris de un coleg de pe forum. Am folosit un filtru cu burete (5 RON) pe care l-am adaptat putin: in partea de jos i-am dat cu un burghiu mai multe gauri pentru a asigura iesirea apei.

Furtunul de Co2 l-am racordat la intrarea de aer a filtrului prevazut cu o piatra dispersoare. In partea de sus, am conectat un powerhead micut (cel mai mic care l-am gasit la ora actuala). De fapt era un filtru complet, Resun, de la care am luat doar pompa (21 RON)
In partea de jos, am umplut cilindrul filtrului cu burete pentru a preintampina gazul nedizolvat sa iasa afara.
In momentul pornirii instalatiei, gazul intra in camera de dizolvare si, antrenat de curentul de apa produs de pompa, in scurt timp se dizolva in apa. Randamentul de dizolvare este foarte bun.

Pompa am conectat-o la un timer intermediar care porneste al 2-lea si al 3-lea neon din cele 5 pe care le am pe acvariu. Ideea pe care m-am bazat este aceea de a nu incepe dizolvarea CO2-ului imediat ce aprind lumina in acvariu dand timp plantelor sa se trezeasca. La fel, la culcare powerhead-ul se stinge cu cca 45 min inaintea ultimului neon asigurand o consumare a CO2-ului existent in apa.
Pe timpul noptii bomba continua sa produca CO2, dar acesta din cauza faptului ca nu e barbotat in cilindru, se aduna cat se aduna formandu-se o bula, care din timp in timp, iese prin powerhead spre suprafata apei facand un usor zgomot, blac¦ :-) Dizolvarea Co2-ului in apa in acest caz, dupa parerea mea e minimala. Stiu ca sunt pareri conform carora injectia de CO2 ar trebui sa fie continuata si in timpul noptii, dar neavand un controller de Ph si bazandu-ma pe faptul ca nu am cine sa imi pape acest Co2 am ales aceasta varianta. Oricum variatia de Ph e minimala, variatie care apare si in cazul in care nu exista injectie de CO2.

Reteta de Co2

Este o reteta preluata de la colegul meu, V, stransa tot de pe forumuri acvaristice, reteta ce asigura un flux de aprox 1 bula/sec. (In cazuri in care se doreste mai mult sau mai putin, cantitatea de drojdie va fi crescuta / scazuta)

Ingrediente pentru o sticla de 2l:
- 5.5 cani cu apa (distilata, dar vad ca merge si de la robinet)
- 1.5 cana cu zahar
- 20g gelatina (eu folosesc doua plicuri de 10g gelatina alimentara Dr. Oetker (cca 1.5 RON)): 
- 0.5 lingurita drojdie (folosesc tot Dr. Oetker (cca 1.5 RON)):
- 1 lingurita bicarbonat de sodiu (creste pH-ul initial ca sa aiba de unde sa scada in urma fermentatiei. Aceasta datorita faptului ca aciditatea prea mare omoare drojdia prea repede. Aici ideal ar fi daca s-ar putea gasi drojdie de bere intrucat aceasta nu are probleme cu alcoolul) “ o punga va tine o viata  si consta pe undeva pe la 2 RON

Preparare:
1. In jumatate de cana cu apa rece se pune gelatina, se amesteca si se lasa la hidratat cam 5 minute (altfel face cocoloase).
2. Intr-o craticioara se pun 2.5 cani cu apa calda in care se dizolva zaharul.
3. Se adauga cana cu gelatina.
4. Se pune craticioara pe foc si se amesteca des.
5. La primul clocot se ia de pe foc (nu e bine sa fiarba, ca se distruge gelatina).
6. Se adauga bicarbonatul de sodiu si se amesteca bine.
7. Se lasa la racit pana se poate turna in sticla.
8. Se pune sticla in frigider si se lasa cateva ore sa se inchege bine.
9. Cand s-a inchegat gelatina se adauga 2.5 cani de apa calduta in care a fost in prealabil dizolvata drojdia.
10. Se conecteaza bomba la furtunul de CO2. In cateva ore trebuie sa inceapa productia de CO2.

Metoda asigura o buna constanta a debitului de CO2, in mod normal nefiind nevoie de robinet pentru dozare. Nu exista nici un pericol de explozie pentru ca in sticla nu se acumuleaza o presiune deloc mare. Pe mine un amestec ma tine pana la o luna – vara poate va tine ceva mai putin pentru ca temperatura ridicata grabeste procesul.
Drojdia mananca zaharul din apa, dar prezenta gelatinei reduce aceasta cantitate si o mentine oarecum constanta. Acest lucru face ca reactia sa nu fie agresiva la inceput urmand apoi sa se diminueze, fapt ce ar duce la un flux inegal de CO2.
Veti observa ca odata cu trecerea timpului, stratul de gelatina scade, iar nivelul apei va creste in sticla.
Ocazional se intampla sa moara drojdia inainte de a se epuiza zaharul. Adica in sticla mai ramane gelatina, dar productia de CO2 e diminuata. In cazul acesta se baga sticla la frigider sa se inchege bine gelatina cu zaharul ramas, se arunca apa si se pune din nou o masura de apa+drojdie ca in reteta de mai sus.
Pentru o crestere a debitului se incearca adaugarea cate putin a unei mici cantitati de drojdie dizolvata in prealabil in apa.

OBS!!!! Nu detaliez aici, dar tin sa reamintesc, importanta testelor de KH , Ph si CO2 pe care va trebui sa le faceti des in timpul perioadei de proba si macar o data, de doua ori pe saptamana in momentul in care totul e setat si functioneaza ok.
Pentru aceasta, pe langa testele individuale, mi-am cumparat (tot de la petshop) un test permanent de CO2 + Ph (de la JBL). Nu e cine stie ce, dar in conditiile in care se cunoaste valoarea Kh-ului, iti da o idee despre starea acvariului. Si o privire aruncata dimineata inainte de plecarea la lucru si una seara la sosirea de la lucru :-P , eu zic ca e suficient.
Si nu in ultimul rand, amintesc ca este ESENTIALA prezenta unei iluminari de calitate si o fertilizare cat se poate de buna a plantelor. Dar asta este o alta discutie prezenta deja in nenumarate topicuri pe forum.

Cam asta e povestea mea¦
Acvariul in care functioneaza aceasta minune de cca 1 luna este urmatorul:

Avantajele pe care le vad sunt urmatoarele:

- costuri de productie si intretinere reduse < 50 RON
- efecte benefice vizibile

Dezavantajele ar fi:
- imposibilitatea unui control precis
- trebuie facute, iterativ, teste de debit in functie de cantitatea de drojdie
- trebuie facute destul de des teste de apa pentru a vedea daca ne incadram in parametrii propusi
- existenta unei posibilitati ca totul sa scape de sub control fapt care, in lipsa noastra, ar avea consecinte catastrofale asupra locuitorilor din acvariu, mai ales daca volumul de apa e mic.

De aceea recomandarea mea este ca testele sa se faca pe acvarii fara pesti sau cu pesti putin pretentiosi si nu foarte scumpi.

Mult succes!

Sursa: http://forum.acvarist.ro/showthread.php?5147-Instalatie-CO2-home-made

Setarea si intretinerea unui bazin de apa dulce


Setarea si intretinerea unui bazin de apa dulce

Am scris acest articol din dorinta de a veni in ajutorul acvaristilor incepatori si a le usura munca pe care o depun la setarea si intretinerea acvariului. Multi dintre noi ne-am apucat de acvaristica fara sa avem cele mai elementare notiuni despre ceea ce presupune acest hobby. De cele mai multe ori, intai se cumpara pestii si acvariul, se pun toti la un loc si dupa o saptamana incep problemele. Aici vom incerca sa corectam acest lucru. Sa incepem cu inceputul.

Acvariul – poate avea practic o infinitate de forme si marimi poate fi facut din acryl sau sticla. Desi poate parea greu de crezut, in cazul incepatorilor cel putin, este de preferat sa se folosesaca un bazin mai mare(200l sau peste) deoarece este mai usor de setat, iar parametii sai sunt mai usor de controlat. De asemenea, un bazin mare este mai putin supus inertiei termice decat unul mic. Un lucru de luat in seama la constructia unui bazin se refera la lungimea tuburilor fluorescente, in cazul in care se opteaza pentru acest tip de iluminare, dimensiunea bazinului trebuind sa se potriveasca cu a tuburilor alese. De asemenea se gasesc in comert si bazine de firma, Juwel, M&P, Jebo, etc. toate avand defectul ca sunt subdimensionate dn punct de vedere al iluminarii. Aici trebuie sa atrag atentia si asupra necesitatii dimensionarii acvariului in functie de speciile de pesti pe care doriti sa le cresteti. De exemplu, scalarii au nevoie de bazine relativ inalte, pe cand neonii nu.
Deoarece un acvariu se doreste a fi un colt de natura trebuie sa incercam sa recreem conditiile din aceasta prin folosirea unor echipamente necesare. Un bazin minimalist poate fi setat doar cu ajutorul unei pompe de aer cu burete bolborositor, incalzitor si un bec/tub fluorescent oarecare. Totusi pentru frumusetea, sanatatea, precum si scopul bazinului( plantat sau neplantat) se mai impun si alte echipamente necesare. Acestea ar fi: substratul, filtrul(intern sau extern), lumina adecvata, injectie de CO2(alta decat bomba cu drojdie) preferabil cu ph controller, incalzitor iarna si chiller vara, incalzitor substrat cu controller, sterilizator UV, surface skimmer, fertlizantii de rigoare, testele obligatorii. Nu recomand pompa de aer deoarece este inestetica si inutila in majoritatea cazurilor, poate cu exceptia bazinelor sterile al caror filtru nu poate asigura oxigenarea apei. Aceasta se face la suprafata de contact dintre aer si apa prin agitarea usoara a acesteia din urma.

Substratul – este baza de fixare a plantelor si va fi pietris de rau ”bob de orez” de 1-2 mm sau similar, intr-un strat de 8-10 cm, nu mai mult. Substatul nu trebuie sa fie foarte dens deoarece in caz contrar radacinile plantelor se vor sufoca. De asemenea, radacinile plantelor vor avea de suferit si daca apa nu va putea circula prin substrat datorita faptului ca acesta are o granulatie prea mica. In substrat puneti fertilizantul dorit ( vom vorbi la fertilizanti) si bineinteles montati, in prealabil, incalzitorul de substrat daca doriti sa il folositi. Se va folosi pietris de rau inert chimic pentru a nu modifica proprietatile apei. Este total contraindicata folosirea pietrisului colorat, care pe langa faptul ca arata cumplit in bazin, mai are si dezavantajul de a fi calcaros in proportie de 99%.
In materie de substrat exista o oferta bogata de produse de firma cele mai bune fiind cele de la Ada, Dennerle sau Dupla.
Exista, in acest moment, trei “filozofii” in ceea ce priveste tipul de substrat pentru acvarii. Exista substraturile de tip “sandwich” precum cele de la Dennerle; substraturi inerte, precum cel Dupla Ground; solurile fertile de tipul ADA. Fiecare tip de substrat are avantaje si dezavantaje, asa ca, alegerea acestora tine de fiecare acvarist in parte.
Ar mai fi de spus cateva cuvinte despre ce se intampla in substratul bazinului.
Putem imparti, imaginar, substratul, de la suprafata spre fundul bazinului, in patru parti.

1. Primul strat, foarte subtire, format din materie organica descompusa in humus. Acesta are capacitatea de a fixa nutrientii, pastrandu-i disponibili pentru plante;
2. Stratul al doilea sau substratul aerob se mai numeste si zona de oxidare. Aici are loc descompunerea aeroba a materiei in nutrient pentru plante. Tot aici au loc si procese de nitrificare care transforma amoniacul(NH3) in nitrit(NO2) si nitrat(NO3). Aici mai are loc si oxidarea metanului, un gaz care difuzeaza in masa substratului. Acesta este transformat in CO2, asimilabil de catre plate si apa. Hidrogenul sulfurat(H2S) este transformat in HSO4(sulfat acid), devenind astfel o sare inofensiva.
De asemenea, tot aici, are loc si transformarea Fe(2+) in hidroxid oxid de fier(FeOOH) in forma anhidra. Acesta este un produs stabil, inutil plantelor, dar care fixeaza fosforul din apa controland in felul acesta nivelul acestui macronutrient in acvariu.
3. Stratul al treilea sau substratul anaerob. Aici are loc descompunerea anaeroba a materiei in nutrient pentru plante si in humus. Existenta bacteriilor denitrificatoare ajuta la eliminarea nitratului(NO3), prin transformare in azot(N) gazos, in acest fel ajutand la mentinerea unui echilibru. Aceste bacterii, mai sunt responsabile si pentru transformarea hidroxidului de fier(FeOH3) si a oxidului de mangan(MnO2) in Fe(2+) si Mn(2+) devenind astfel nutrient pentru plante.
4. Stratul al patrulea sau substratul puternic anaerob. Aici are loc, in prezenta bacteriilor anaerobe, transformarea sulfatilor(SO4) in hidrogen sulfurat(H2S). Acesta este un gaz extrem de toxic si care in reactie cu fierul solubil ne da pirita(FeS2) un produs complet inutil pentru plante.
In acest substrat intalnim si bacterii de fermentatie, responsabile cu transformarea materiei organice in acid acetic, acizi grasi, alcooli, dioxid de carbon(CO2) si hidrogen gazos. Hidrogenul gazos, acidul acetic si dioxidul de carbon sunt folosite de metanobacterii pentru a produce metan(CH4).
Trebuie retinut faptul ca trebuie acordata o atentie deosebita alegerii substratului, datorita proceselor complexe care se petrec in interiorul acestuia.

Filtrul – Exista mai multe tipuri de filtre: interne, externe, wet&dry. Toate aceste filtre au avantaje si dezavantaje. In general, se prefera filtrele externe deoarece asigura cel mai bun echilibru intre cele trei tipuri de filtrare: mecanica, chimica si biologica.
1. Filtrarea mecanica - se face cu ajutorul buretilor,vatei de perlon, etc. care au rolul de a elimina impuritatile din apa
2. Filtrarea chimica - se face cu ajutorul carbunelui activ, rasinilor schimbatoare de ioni, etc. si are rolul de a elimina din apa substantele chimice daunatoare pestilor. Acest tip de filtrare se recomanda in cazul acvariilor sterile, nefiind indicat in casul celor plantate deoarece indeparteaza, pe langa substantele nedorite, si fertilizantii necesari plantelor.
3. Filtrarea biologica – are rolul de a transforma substantele toxice din apa aparute ca urmare a descompunerii hranei neconsumate de catre pesti, precum si a dejectiilor acestora. Se obtine prin dezvoltarea unor colonii de bacterii (nitrobacter si nitrosomonas) care desompun amoniacul in nitriti si nitrati, acesti din urma fiind nutrient pentru plante. Aceste bacterii, desi colonizeaza intreg acvariul, au nevoie de un support in filtru ca baza de dezvoltare. Acesta va fi ceramica biologica sau bio balls(acestea se folosesc mai mult in cazul filtrelor wet&dry).
Mediile filtrante dintr-un filtru nu vor fi inghesuite in acesta deoarece filtrarea biologica nu va da randamentul dorit.

Lumina – este un factor esential in mentinerea unui acvariu. Aceasta poate face un acvariu superb sau il poate distruge.Necesarul de lumina poate fi atins cu ajutorul becurilor cu incandescenta(aceasta metoda are multe dezavantaje si nu este recomandata), a tuburilor fluorescente(metoda cea mai comoda si raspandita in acvaristica), la lampilor compact fluorescente, a lampilor HID, etc. Pentru un bazin sanatos trebuiesc respectate cateva cerinte.
1. NU tineti lumina aprinsa mai mult de 10-11 ore pe zi cu pauza de minim 4 ore la pranz. Acest lucru se realizeaza cu o priza programabila digitala.
2. Lumina trebuie sa aiba o anumita calitate si sa obtii o anumita intensitate a radiatiei luminoase. Ar trebui sa folositi tuburi daylight cu temperatura de culoare intre 5000k si 6500k nu mai mult si cu un IRC(indice de redare a culorii) cat mai mare. Din experienta spun ca cele mai bune rezultate se obtin cu tuburi Osram Biolux 965 sau Lumilux 865 acestea fiind mai bune decat cele de la Philips. Ca o paranteza, tubul Aquarelle are un IRC de 70, adica cumplit de mic, o intensitate a radiatiei luminoase foarte mica in jurul a 1000 lumeni si o temperatura de culoare de 10000k. Tuburile 830, chiar daca nu sunt placute ochiului la vedere emit o radiatie luminoasa propice cresterii plantelor si nu algelor. Tuburile care le-am recomandat sunt cel mai bun compromis intre cresterea plantelor si placerea ochiului. Mai multe date despre lumina gasiti la:Click.
3. Exista regula watt/litru pe care eu o consider nepotrivita si de aceea folosesc regula lumen/litru. Pentru un bazin plantat este nevoie de 20-40 lm/l maxim 50lm/l pentru un bazin plantat la greu.
4. Tuburile nu se vor folosi mai mult de 8 luni si se vor inlocui treptat cu pauze de minim 2 saptamani/tub
Dau aici un exemplu ce ce se poate intampla daca se schimba tuburile aiurea.
Inlocuirea unui tub epuizat cu unul nou sau inlocuirea brusca a mai multor tuburi poate duce la aparitia algelor. De ce?
1. Lumina in plus stimuleaza cresterea plantelor care produc O2 in plus;
2. Datorita surplusului de O2, Fe2+ necesar plantelor se oxideaza in Fe3+ inutil plantelor aparand carenta de Fe;
3. Datorita cresterii rapide a plantelor, acestea consuma nutrientii din apa rezultand o carenta generala de nutrienti;
4. Microelementele si vitaminele se descompun datorita actiunii O2 rezultand o carenta de microelemente si vitamine;
5. CO2 din apa este consumat mult mai repede datorita cresterii plantelor rezultand o carenta de CO2;
6. Ca rezultat al acestor carente Ph creste de multe ori cam cu o unitate;
7. Datorita cresterii Ph, amoniul(NH4) din apa este convertit in amoniac(NH3), NH4 fiind un bun fertilizant in tip ce NH3 este extrem de toxic. Daca Ph creste si mai mult atunci exista un risc major si pentru pesti. Unele plante depoziteaza NH4 in frunze ca si nutrient de rezerva. NH4 transformandu-se in NH3 plantele se auto otravesc. Asa se explica ”topirea peste noapte” a unor plante (Criptocorine, Limnofila, Rotala, etc.);
8. Datorita O2 prezent in cantitati mari in apa se dezvlota un mediu oxidat pe care algele il doresc si in care prolifereaza, pe de alta parte plantele preferand un mediu mai putin oxidat pentru dezvoltare si nu se mai dezvolta. Datorita dezvoltarii algelor cantitatea de O2 din apa creste foarte mult intr-o perioada scurta de timp(200%-400%) lucru neagreat nici de pesti si nici de plante. Liantii naturali ai elementelor chimice(chelatori) sunt distrusi datorita valorilor mari ale O2 rezultand o apa”agresiva” iar microelementele si vitaminele esentiale sunt distruse. Plantele si pestii au din nou de suferit din cauza acestor lipsuri. Datorita conditiilor din apa propice algelor, plantele sunt ”invinse” in lupta pentru supravietuire de catre alge.
Cam asta este ceea ce se intampla cand se schimba lumina in mod drastic. De aceea, se recomanda ca inlocuirea tuburilor sa se faca gradual. Inca ceva, toate aceste efecte de care am vorbit se pot contracara extrem de usor prin cresterea suplimentara a aditiei de CO2.
Injectia de CO2 – Carbonul este elementul de baza al vietii, fara de care viata nu se poate dezvolta. In timpul fotosintezei plantelor, se prelucreaza carbonul gazos cu ajutorul clorofilei, luminii si a apei rezultand substanta organica din care sunt formate plantele. Acest produs ajunge in forma de solutie de polizaharide in locurile unde este folosit sau stocat.In punctele de crestere , prin combinare a acestora cu diverse saruri nutritive ia nastere substanta celulara din care se dezvolta planta. Din acest motiv folosirea aditiei de CO2 este obligatorie in bazinele plantate. In apa are loc un ciclu al carbonului destul de complicat, din derularea acestuia plantele reusind sa-si asigure in anumite proportii nevoia de carbon. Acidul carbonic este preferat de plante in acest proces deoarece implica cel mai redus consum de energie.
Odata cu scaderea cantitatii de CO2 din apa, si implicit cresterea pH-ului, asimilarea carbonului devine tot mai dificila, implicit cresterea plantelor este ingreunata. Exista mai multe metode de introducere a CO2 in apa, plecand de la “bomba cu drojdie” si terminand cu injectia de CO2. Metoda injectiei de CO2 s-a dovedit in timp a fi cea mai viabila ea dand randament maxim daca este dublata de folosirea unui ph controller.

Fertilizarea - cea mai buna solutie, in timp, s-a dovedit a fi cea propusa si folosita de firma Dupla, de altfel poarta si numele de metoda Dupla. Acest lucru presupune fertilizarea substratului, aditia de picaturi zilnice in apa pecum si fertilizarea apei nou introdusa in bazin prin schimbare. O solutie mai ieftina solutie este cea de la Jbl cu fertilizant de substrat(Jbl Florapol), picaturi zilnice(Jbl Ferropol 24) si fertilizarea apei nou introdusa in bazin prin schimbare(Jbl Ferropol). Aceasta este cea mai indicata solutie ieftina, cele mai bune cu adevarat fiind cele de la Dupla si Dennerle dar la un pret mai ridicat. In timp, datorita faptului ca substratul fertilizant este consumat de catre plante sau acestea, datorita necesitatilor consuma prematur substratul se impune refertilizarea acestuia. Acest lucru se poate face prin ingroparea in substrat de bile refertilizante, de ex. De la Dennerle, conuri fertilizante de la Aqua-medic, etc. Despre fertilizare gasiti mai multe la: Click . O solutie excelenta pentru fertilizarea bazinelor plantate este cea oferita de firma Dennerle. Indiferent de solutia adoptata sunt necesare teste(vom vorbi la capitolul rezervat lor) pentru monitorizarea conditiilor din apa.

Setarea – sau ciclarea cum mai este ea cunoscuta reprezinta procesul prin care se urmareste dezvoltarea filtrului biologic al acvariului. Mai este cunoscuta si sub numele de “ciclul azotului”. In general un ciclu al azotului dureaza intre 4 si 8 saptamani, uneori mai mult. Pestii elibereaza amoniac prin dejectii. Amoniacul este eliberat si atunci cand resturi de hrana excesiva si pesti morti sunt lasate sa se descompuna in acvariu. De aceea, este foarte important sa nu hraniti pestii in exces si sa mentineti un nivel ridicat de curatenie in acvariu. Amoniacul acumulat in bazin incepe ciclul azotului. Daca adaugati substante care il elimina nu faceti altceva decat sa intarziati ciclul azotului. Amoniacul exista in bazin in doua stari, in functie de ph. In cazul unui ph normal(neutru) sau scazut, amoniacul este ionizat, deci mai putin toxic. In cazul unui ph crescut amoniacul ionizat scade si creste cel neionizat. De asemenea, temperatura poate avea efect asupra toxicitatii amoniacului. Acesta este toxic pentru pesti atunci cand nivelul creste foarte mult si asta se intampla deoarece bacteriile numite nitrosomonas nu s-au dezvoltat inca. Ele sunt cele care descompun amoniacul in nitriti(NO2), substante care sunt mai putin toxice decat amoniacul.
Bacteriile nitrosomonas vor adera la orice suprafata, cum ar fi: substrat, in interiorul filtrului, pe buretele filtrului, etc. In primele 10-14 zile, se va remarca o reducere a nivelului de amoniac, iar nivelul de nitriti va incepe sa se mareasca.
Dupa aceea, nitritii vor fi descompusi de nitrobacterii in nitrati. Nitrobacteriile se vor depune pe acelasi tip de suprafete ca nitrosomonas. Nitrobacteriile vor produce nitrati prin descompunererea nitritilor. Nitritii pot fi periculosi pentru pesti daca se depaseste un anumit prag de siguranta, de regula >0,3mg/l. Cand se observa ca nivelul de nitriti se reduce, puteti sa va asteptati sa creasca nivelul de nitrati.
Intr-un acvariu nou, se poate observa o crestere usoara de amoniac si bineinteles de nitriti, atunci cand adaugati un numar important de pesti noi. Un acvariu „matur” nu ar trebui sa prezinte niveluri detectabile de amoniac sau nitriti. Daca aceste substante sunt prezente in acvariu, trebuie sa determinati cauzele aparitiei si sa rezolvati problema cat se poate de repede.
Nitratii(NO3) nu sunt atat de toxici ca precursorii lor. Majoritatea pestilor toleraza chiar si nivele ridicate de nitrati, daca aceasta crestere este lenta. Pestii care stau intr-un astfel de mediu nu vor trai foarte mult si nu-si vor atinge potentialul maxim. O alta problema cu nivelul ridicat al nitratilor apare atunci cand adaugam pesti noi. De obicei, poluantii din apa sunt mult prea numerosi pentru ca noii veniti sa se adapteze, si de aceea pestii se imbolnavesc sau mor. Nivelul ridicat de nitrati este raspunzator si pentru reducerea rezistentei la boala. Plantele folosesc nitratii din apa ca si hrana. Daca acestia sunt in cantitati excesive in apa, plantele vor stoca in interiorul lor nitratii. Acest lucru va duce la otravirea plantelor cu nitrati. Se va observa faptul ca acestea nu mai cresc si frunzele lor se distrug si in final planta va muri. Ca o regula generala, un nivel de nitrati sub 25-50 ppm nu va dauna pestilor sau nu va incetini cresterea lor.
In general, pentru majoritatea oamenilor, cea mai usoara metoda de reducere a nitratilor este de a schimba apa. Bacteriile nitrosomonas si nitrobacter sunt aerobe, ceea ce inseamna ca au nevoie de oxigen pentru a supravietui. Numarul lor poate fi afectat de lipsa oxigenului, ca de exemplu un substrat care este plin de reziduuri cauzatoare de pungi anaerobe(lipsite de oxigen) sau zonele din acvariu care nu primesc suficient oxigen din cauza circuitului deficitar al apei. Atat nitrosomonas cat si nitrobacter au nevoie de micro-elemente nutritive care nu se gasesc in osmoza inversa, apa distilata sau alte forme de apa purificata. Unele antibiotice cum ar fi eritromicina, ampicilina sau penicilina vor ucide si bacteriile benefice, iar altele precumkanamycina, nitrofurazon nu. Atunci cand tratati cu antibiotice apa din acvariu, verificati daca apare o crestere a poluarii. Depasirea pragului de siguranta la un anumit poluant depinde de toleranta si de specia pestilor pe care ii aveti. Incercati sa incepeti cu speciile mai robuste (rezistente) si mentineti nivelul de amoniac si nitriti la cel mai redus nivel pe care vi-l indica scala care vine odata cu kitul de testare. Intr-un acvariu nou nu trebuie indepartat tot amoniacul si nitritii intrucat bacteriile au nevoie de hrana pentru a supravietui. Atunci cand se observa cresterea rapida a acestor niveluri, se vor face schimbari partiale ale apei.
Acestea fiind spuse putem trece si la considerente de ordin practic.

La o saptamana de la setarea acvariului, timp necesar plantelor sa prinda radacini si apei sa elimine gazele dizolvate se pot pune primii pesti, preferabil din specii rezistente( corry este un bun exemplu) pentru inceperea ciclului azotului. Acesti pesti, in final, vor fi afectati si vor muri sau vor trai mai putin decat media. In cazul in care nu sunt pesti suficienti in bazin ciclul nu va porni, iar daca sunt prea multi vor muri din cauza cantitatii prea mari de amoniac. Numarul de pesti ce se recomanda a fi pusi in bazin depinde de marimea bazinului, a pestilor, a filtrului, etc. Personal am inceput ciclul azotului la un bazin de 200l cu 6 corry.
Dupa adaugarea pestilor, la 3 zile se testeaza amoniacul si se continua pana incepe sa scada ajungand la zero. De asemenea, in cazul in care se observa ca pestii respira rapid, inoata dezordonat si la suprafata, se vor lua totusi masuri de scaderea amoniacului, prin schimburi de apa. Nitritii se vor testa la o saptamana de la introducerea pestilor. Ca si amoniacul, nitritii pot fi toxici pentru animale chiar si la valori scazute. Fara prezenta nitritilor ciclul nu poate fi complet. Nitritii vor creste pana la valoarea de 15 ppm(15mg/l), cea mai critica perioada si in jurul zilei 25 nivelul trebuie sa inceapa sa scada, altfel este posibil sa dureze inca 10 zile. Vor scadea sub 2,3 ppm(mg/l) in ziua 30 apoi vor fi 0. In momentul in care nitritii scad, prin transformare, dau nastere la nitrobacter, ultima bacterie nitrificatoare. Nitratii vor incepe sa creasca si acesta este un semn ca bacteriile benefice incep sa se stabilizeze. Dupa circa doua saptamani se vor testa nitratii si vor fi mentinuti in limite normale prin schimburi de apa. La un moment dat nitratii vor scadea, acesta fiind un semn ca bacteriile nitrificatoare s-au dezvoltat, iar filtrul biologic este complet functional. In momentul cand ajung la valori normale se mai pot introduce alti pesti, tot in numar limitat. De asemenea si Ph ul creste in timpul acestui proces, dupa care va reveni la valorile initiale. Daca se vor introduce prea multi pesti ciclul azotului va fi repornit. Un semn al depasirii capacitatii de filtrare biologica este aparitia in apa a amoniacului. Saptamanal se pot introduce cativa pesti pana se va atinge numarul dorit de pesti in acvariu. Recomand schimburi mai dese si in cantitate mai mica, aproximativ 25-50% din volumul bazinului, in cazul in care se schimba mai multa apa poate aparea socul de ph.
Ciclul azotului se poate porni cu orice materie organica aflata in apa. De exemplu, se poate lua un burete ‘’murdar’’ din filtrul altui acvariu matur, se poate folosi apa dintr-un bazin ciclat sau chiar se poate incepe prin introducerea deliberata in apa de amoniac. Totusi aceasta practica se recomanda acvaristilor avansati.
O alta metoda, este cea a setarii la ”intuneric”. Presupune, ” montarea, substratului cu tot ce tine de acesta, fertilizanti, incalzitor de substrat, a filtrului si umplerea bazinului cu apa. Zilnic se ava adauga putina manacare pana se va declansa ciclul azotului. Se va proceda ca si mai sus, iar la incheierea perioadei de setare(4-8 saptamani) se va planta si popula dupa dorinta. Are avantajul ca va scapa de algele de inceput, nu mai chinuiti pestii, dar, marele dezavantaj, este acela ca trebuie sa stati o luna cu acvariul in bezna, cam neplacut pentru un incepator. Acum, in functie de rabdarea fiecaruia, puteti alege metodele dorite.

Ce nu trebuie sa faceti :
1. NU adaugati alti pesti, asteptati incheierea ciclului azotului:
2. NU schimbati mediile filtrante deoarece sunt suport pentru bacteriile benefice:
3. NU deranjati coloniile de bacterii pana nu se stabilzeaza;
4. NU hraniti pestii in exces;
5. NU incercati sa modificati ph-ul deoarece bacteriile nitrificatoare pot fi afectate de acest lucru; in timpul ciclului azotului este normala cresterea ph, acesta revenind la valori normale odata cu incheierea ciclului.

Testele – Sunt obligatorii pentru a monitoriza starea acvariului.Aveti nevoie de teste pentru Ph, Kh, Gh, Fe,PO4, NH3, NO2, NO3, O2, Cu si CO2 daca nu folositi ph controllerul, desi este foarte indicat. In urma acestor testari periodice exista posibiliatea ca fertilizantii pe care ii introduceti in bazin sa nu fie suficienti si sa aveti nevoie sa introduceti suplimentar Fe. Acest lucru il faceti cu ajutorul pastilelor Sera Florenette sau Ferotabs de la Jbl, precum si marirea cantitatii de Jbl Ferropol prin adaugare zilnica suplimentar in apa acvariului, pe langa Jbl Ferropol 24. De asemenea, verificati nivelul de azot(N) cu testul de nitrati(NO3), nivelul de fosfati(P). Daca acestia nu sunt in parametri se va mai adauga un fertilzant zilnic pe baza de NPK. Atentie, sa nu depasiti doza recomandata ca va veti umple de alge.

Surface skimmerul – este un echipament care indeparteaza biofilmul,acea pelicula de grasime cu aspect neplacut de la suprafata apei si imbunatateste schimbul de gaze dintre apa si aer(in principal O2).

Incalzitoare - plantele desi suporta pe perioade scurte si temperaturi de 30°C sau mai mult, in general prefera o temperatura de 24°C-25°C maxim 26°C. Pentru acest lucru este necesar ca in anotimpul rece sa folositi un incalzitor( cele mai bune, datorita acuratetii, fiind cele cu control digital sau incalzitoarele externe), iar in sezonul cald sa folositi un chiller pentru racirea apei din acvariu. Solutia cu fanuri de calculator, pe langa faptu ca este inestetica este si mult mai putin eficienta. In zilele noastre au aparut chillere care au modul dublu(racire si incalzire) precum si sterilizator UV. Pentru a contracara efectul de “picioare reci” ale plantelor si a evita colmatarea substratului, precum si pentru asigurarea convectiei termice se foloseste incalzitorul de substrat, bineinteles cu un controller de temperatura. In general, substratul are o temperatura cu circa 2° grade C mai mica decat apa bazinului. Scopul incalzitorului de substrat este de a creste temperatura cu 2° grade C peste cea a apei, in acest mod realizandu-se prin convectie termica o mai buna fertilizare, mai uniforma si se impiedica aparitia gazelor in substrat, toate acestea ducand la o viata mai lunga a bazinului. Recunosc ca aceasta descriere a incalzitorului de substrat, precum si a beneficiilor pe care la aduce este este mai mult decat minimala. Pentru informatii suplimentare consultati siteurile Dennerle si Dupla.

Controllerele – sunt instrumente electronice care, dupa cum le spune si numele, monitorizeaza si intervin acolo unde este cazul. Aici putem mentiona ph controllerul care gestioneaza aditia de CO2 in bazin prin mentinerea Ph-ului la nivelul dorit, controllerul de temperatura ce poate gestiona incalzitorul de substrat sau chillerul, light controllerul ce controleaza aprinderea si stingerea secventiala a luminilor in acvariu( poate fi inlocuit la nevoie printr-o priza programabila digital). De asemenea, exista si posibilitatea cuplarii acvariului la controllere ce introduc fertilizanti in bazin.

Sterilizatorul UV - are rolul de a distruge microorganismele nedorite in bazin, precum si sporii de alge. In cazul bazinelor care folosesc sterilizatoare UV s-a constatat scaderea ratei de imbolnaviri ale pestilor si diminuarea algelor. Ca un efect al folosirii acestuia se va obtine o apa mai clara.
Contrar opiniei unor acvaristi sterilizatorul UV nu distruge bacteriile benefice deoarece coloniile de bacterii adera la suprafete precum un lipici.

Apa – pentru un bazin echilibrat si sanatos este necesar sa monitorizati si modificati, daca este cazul, parametrii apei. In principal se vor monitoriza Ph, Kh, Gh, NH3, NO2, NO3 si O2. Acesti parametri vor fi monitorizati indiferent de tipul bazinului, plantat sau steril. Ph, Kh si Gh pot diferi in functie de speciile de pesti dorite. Pentru ceilalti parametri se recomanda urmatoarele valori:
NH3=0;
NO2=0 – 0,1 mg/l;
NO3=0 – 20 mg/l;
O2=3-6 mg/l.
In cazul bazinelor plantate se va tine cont, suplimentar si de alti parametri:
NO3=10 – 30 mg/l;
Fe=0,03 – 0,2 mg/l;
CO2=20 – 30 mg/l – daca nu exista un Ph controller;
PO4=0,02 – 0,5 mg/l
Cu< 0,03 mg/l – ATENTIE – in cantitati mai mari devine o otrava puternica;
Ph=6.5-7.5
Kh=2-10
Gh=2-14
Kh- Reprezinta duritatea carbonatilor si se mai numeste duritatea temporara. Se poate creste prin adaugarea a ½ lingurita de bicarbonat de sodiu(NaHCO3) la 100 de litri de apa. In acest caz Kh va creste cu 1°, iar Gh nu se va modifica. Exista si in comert produse dedicate care sa va ajute la acest lucru dar sunt mult mai scumpe. Scaderea Kh se face simplu, prin aditie de CO2.
Gh – Se mai numeste si duritatea generala si se refera la concentratia de ioni de calciu si magneziu dizolvati. Gh se creste relativ usor prin adaugarea de roci si pietris calcaros, prin adaugare de carbonat de calciu(CaCO3) – ½ lingurita la 100l va creste Gh cu 1°. Atentie CaCO3 va creste atat Gh cat si Kh. Daca cresterea Gh este usoara nu acelasi lucru se poate spune despre scaderea acestuia. Acest lucru se poate face cu ajutorul unei instalatii de osmoza inversa. Gh se mai poate scadea si prin adaugarea de apa distilata dar acest lucru este mai costisitor pe termen lung.
Cand ne referim la apa ca fiind dura sau moale ne referim la valoarea Gh. In functie de aceasta avem:
0-4 dH – apa foarte moale;4-8 dH – apa moale;
8- 18dH – apa cu duritate medie;
12-18 – apa cu duritate mare;
18-30dH – apa dura;
peste 30dH – apa foarte dura, se mai numeste si roca lichida.
Pentru a usura discutia am folosit ca unitate de masura gradele germane, de altfel cele mai folosite in acvaristica.

Osmoza inversa – in unele cazuri necesitatile plantelor si pestilor nu se potrivesc cu ceea ce ofera apa din zona respectiva si este necesara modificarea parametrilor apei. Prin osmozare se indepatrteaza toate substantele din apa aceasta ramanand pura. O apa cu o asemenea puritate nu este benefica acvariului si de aceea se foloseste in amestec cu apa de la retea sau se prepara conform nevoilor.

Selectia pestilor – inainte de a achizitiona pestii, asigurati-va ca le puteti indeplini necesitatile, iar acestea concorda cu cele ale plantelor dorite. De asemenea, verificati compatibiliatea intre specii. Acest tabel ar putea sa va fie de folos: Click . Un bazin chiar si stabilizat nu poate contine un numar nelimitat de pesti. Numarul maxim de pesti pe care ii poate gazdui un acvariu se poate calcula in functie de lungimea pe care o au pestii respectivi la maturitate. In general se practica regula: 1cm de peste la 1 litru de apa. Personal prefer alta regula in care calculul se face in felul urmator:
1. Pesti pana la 5 cm – 1,5 litri de apa/cm de lungime (ex.: un neon de 4 cm are nevoie de 1,5×4=6 litri);
2. Pesti de 5 – 9 cm – 2 litri de apa/cm de lungime (ex.: un xipho de 6 cm are nevoie de 2×6=12 litri);
3. Pesti de 9 – 13 cm – 3 litri de apa/cm de lungime (ex.: un ancistrus de 10 cm are nevoie de 3×10=30 de litri);
4. Pesti peste 14 cm – 4 litri de apa/cm de lungime (ex.: un astronotus de 35 cm are nevoie de 4×35=140 de litri).

Intretinerea – Ca orice incinta inchisa conditiile dintr-un acvariu tind sa se deterioreze mai devreme sau mai tarziu. Din acest motiv este nevoie de o intretinere constanta a acestuia. Controlul parametrilor apei este de foarte mare importanta deoarece ne ajuta sa nu scapam din mana controlul bazinului. Acesti parametric trebuie testate, cel putin saptamanal. Aceste teste sunt cele de la sectiunea “Apa” si in plus trebuie monitorizata si temperatura. De asemenea, se va monitoriza vizual si starea de sanatate a pestilor, eventuale decolorari, umflaturi, rani, etc. Un excelent dictionar al bolilor gasiti la: http://www.jbl.de/factmanager/index.php?lang=en. Se va observa si modul de respitatie al pestilor, o respiratie rapida sau prea lenta pot fi semne de aparitie a problemelor. Modul de inot al pestilor poate semnala potentiale probleme. Hranirea pestilor se va face cu atentie si in cantitati mici. Este de preferat sa hraniti pestii de mai multe ori pe zi si putin, decat rar si sa le dati multa mancare. Toata mancarea neconsumata va ajunge pe fundul bazinului si va strica calitatea apei.
Apa va fi schimbata saptamanal sau cel putin bilunar in proportie de 25%-50%. Apa nou introdusa va fi tinuta in prealabil la declorinat cel putin 48 ore. In situatia unde exista informatii ca in apa de la retea s-a introdus sulfat de aluminiu [Al2(SO4)3 se foloseste pentru coagularea suspensiilor si in reactie cu apa da hidroxid de aluminiu si acid sulfuric], aceasta va fi tratata cu solutii gen Aquasafe pentru neutralizare. Dezavantajul folosirii solutiilor gen Aquasafe este acela ca, pe langa metalele grele pe care le leaga, neutralizeaza si mare parte din mineralele necesare plantelor si pestilor. Apa se va inlocui prin sifonarea substratului. Algele se vor indeparta de pe geamuri si decoruri daca exista. Filtrul se va spala cu foarte mare atentie indicat fiind sa o faceti bilunar. Pentru acest lucru se va folosi apa scoasa din acvariu prin sifonare, iar mediile vor fi clatite prin aceasta. Chiar daca spalati mediile mai viguros coloniile de bacterii nu vor fi distruse. Pentru spalarea mediilor NU se va folosi apa de la robinet. Nu uitati ca mediile din filtru sunt suport pentru bacteriile ce formeaza filtrul biologic. Prin distrugerea acestora veti reporni ciclul azotului si va veti bucura din nou de placerile pe care vi le ofera acesta.

Incheiere – sunt convins ca nu s-a spus totul despre setarea si intretinerea unui bazin de apa dulce, dar sper ca acest articol sa va ajute sa depasiti eventualele probleme ce ar putea sa apara pe parcurs. Desi poate parea complicata, si este, setarea si intretinerea unui acvariu se poate face simplu daca respectati cele de mai sus. In cadrul acestui articol am folosit un pasaj din articolul “Plante de acvariu. Combatere alge.” scris de colegul @ harry-ab.

Sursa:   http://forum.acvarist.ro/showthread.php?5651-Setarea-si-intretinerea-unui-bazin-de-apa-dulce

Alternanthera reineckii “purple” (lilacina)

Alternanthera reineckii “purple” (lilacina)

- Familia: Amarantheceae
- Habitat: America de Sud
- Inaltime: 25-50 cm
- Latime: 10-15 cm
- Luminozitatea: ridicata – foarte ridicata
- Temperatura apei: 17-28 °C
- Duritatea apei: 4-20 dGH
- Ph-ul apei: 5-8
- Observatii: Are un ritm de crestere mediu, un necesita de fertilizare ridicat, inmultirea se face prin ruperea varfului si sadirea lui. Se recomanda folosirea unei intalatii de CO2, iar sadirea sa fie facuta in grupuri pentru a crea contrast cu restul vegetatiei (de regula verde).

*Sursa pentru: Fotografii și detalii

*Această plantă se poate comanda prin magazinul AcvatiK.ro

Alternanthera reineckii ‘Pink’ (roseafolia)

Familia: Amaranthaceae

Origine: South America

Înălţime: 25 cm – 50 cm

Lăţime: 10 cm – 15 cm

Temperatura: 17 – 28° C

GH:

PH: 5 – 8

Cod: A

Lumina:           Puţină       Multă

Rata creştere:  Mică       Mare

Dificultate:       Uşoară    Dificilă

 

Observatii: Are un ritm de crestere mediu, un necesar de fertilizare mediu spre mare, inmultirea se face prin ruperea varfului si sadirea lui. Este obligatoriu folosirea unei intalatii de CO2, iar sadirea trebuie sa fie facuta in grupuri pentru a crea contrast cu restul vegetatiei (de regula verde).

 

*Sursa pentru: Fotografii și detalii

*Această plantă se poate comanda prin magazinul AcvatiK.ro

In curand

In curand Info Acvatik.

Un ghid de articole si informatii despre acvaristica.